Eminescu, "razboiul balcanic" si dreptul umanitar

Eminescu, „războiul balcanic” şi dreptul umanitar

            Personalitate multivalentă, Mihai Eminescu s-a afirmat în cultura românească nu numai ca “luceafăr al poeziei româneşti”, ci şi ca unul dintre cei mai incisivi şi mai informaţi gazetari din toate timpurile. Articolele sale publicate îndeosebi în ziarele Curierul de Iaşi, la care va lucra ca redactor între 1876-1877, şi Timpul din Bucureşti, unde va veni chemat de Titu Maiorescu în octombrie 1877, se remarcă imediat atât prin bogăţia datelor furnizate, cât şi prin analiza exactă şi pertinentă a subiectelor tratate. Multe dintre aceste “efemeride” au rezistat anilor, constituind şi astăzi o sursă importantă de cunoaştere a evenimentelor respective, adevărate dosare de istorie peste care nici un cercetător serios nu poate trece cu uşurinţă.

            Unul din subiectele fierbinţi abordate cu mult patos şi interes gazetăresc de către Mihai Eminescu l-a constitui aşa numita “chestiune orientală”, accentuată de agravarea crizei Imperiului otoman în perioada 1875-1876 şi care va culmina cu revolta “în valuri” a popoarelor subjugate şi ridicarea la arme a acestora pentru cucerirea libertăţii şi independenţei. Această perioadă, premergătoare războiului balcanic din 1877-1878 care ne va aduce Independenţa statală, va fi atent “monitorizată” de Eminescu cu ajutorul corespondenţelor publicate îndeosebi de trimişii speciali ai gazetelor germane şi austro-ungare pe fronturile de luptă din Balcani. Se pare că publicaţiile respective erau citite la Consulatul austro-ungar din Iaşi, de unde şi notiţele sale telegrafice. El recurgea la aceste surse de informare pentru că, la 1876, ziarele locale nu dispuneau de un birou telegrafic propriu de corespondenţă, doar Românul şi Telegraful din Bucureşti având servicii particulare de informaţii. Cu toate acestea, Eminescu, care se mai foloseşte uneori şi de materialele Agenţiei Havas, reuşeşte nu numai să fie mai mereu înaintea colegilor săi de la publicaţiile din Capitală, în ceea ce priveşte actualitatea ştirilor prezentate, dar dă dovadă că este şi un bun analist al situaţiilor politice şi conflictuale din zonă.

            Mihai Eminescu îşi începe relatările privind “chestiunea Orientului” în paginile Curierului de Iaşi cu articolul “Turcia”, publicat în nr.55 din 19 mai 1876, la rubrica “Revista externă”. De la nr. 71, ştirile respective sunt grupate sub genericul “Războiul oriental”, iar de la nr. 74 din 4 iulie 1876 poartă supratitlul “De pe câmpul de razboi”, fiind în consonanţă cu noua turnură a evenimentelor.

Prezentarea informaţiilor de pe fronturile de operaţii militare sunt însoţite adesea de comentarii proprii asupra tacticilor şi metodelor de luptă utilizate de combatanţi, prilej pentru a-şi etala excelentele cunoştinţe de istorie, apelând la exemple din trecutul glorios al neamului nostru sau al altor popoare. Sunt criticate în context şi o serie de încălcări ale legilor şi obiceiurilor războiului, inclusiv cele privitoare la regulile de drept umanitar aşa cum fuseseră ele codificate prin Convenţia de la Geneva din 22 august 1864 pentru ameliorarea soartei militarilor răniţi din forţele armate în campanie, convenţie ratificată de România prin Decretul Regal nr.1173 din 18/30 octombrie 1874 şi cunoscută fără îndoială de Eminescu pentru că a fost publicată în “Monitorul Oficial” nr. 258 din 26 noiembrie/8 decembrie 1874, ale cărui colecţii le consulta în mod regulat. Se face referire îndeosebi la nerespectarea raportului dintre principiul proporţionalităţii şi necesităţile militare reale, care a condus la uciderea şi rănirea inamicilor capturaţi, la răpirea sau masacrarea femeilor şi copiilor, la bombardarea, incendierea şi jefuirea localităţilor fără apărare, la atacarea şi distrugerea clădirilor şi bunurilor indispensabile supravieţuirii populaţiei. Este arătată şi importanţa tot mai mare acordată nou înfiinţatelor societăţi naţionale de Cruce Roşie, ca organisme neutre, în organizarea de ambulanţe sanitare şi strângerea de bani şi materiale pentru ajutorarea răniţilor.

Articolele şi analizele eminesciene, ca şi ştirile scurte dar bine documentate ale acestuia, erau aşteptate cu nerăbdare şi urmărite cu mult interes de cititorii gazetei din dealul Copoului, dovadă fiind că după plecarea poetului în Capitală, publicaţia ieşeană decade spectaculos, atât ca tiraj, cât şi ca număr de apariţii pe săptămână.

Marile puteri şi “chestiunea orientală

            Mihai Eminescu îşi începe activitatea la Curierul de Iaşi într-un moment în care în cercurile diplomatice ale statelor europene, în presa şi documentele vremii se vorbea tor mai intens despre “chestiunea orientală”, sintagmă prin care erau desemnate mişcările de rezistenţă şi de dezrobire ale popoarelor subjugate din Balcani. Se ajunsese la momentul critic al declanşării unor conflicte militare deschise împotriva stăpânirii otomane: în iulie 1875 izbucnise răscoala din Herţegovina, iar la începutul lui august 1875 cea din Bosnia, amîndouă mişcările de eliberare fiind sprijinite cu voluntari şi arme de Serbia şi Muntenegru. În aprilie 1876 izbucnise şi răscoala din Bulgaria, cunoscută sub numele de “Renaştere” şi susţinută tacit şi de România, care vedea în aceasta o premisă a unei viitoare căi de obţinere a independenţei proprii. Din păcate, aceste revolte vor fi scăldate în sânge, dar ele nu vor putea fi total înăbuşite, iar starea de beligeranţă va cuprinde aproape tot spaţiul balcanic, cuminând cu războiul ruso-româno-turc din 1877-1878.

Eminescu va acorda un spaţiu larg diferitelor iniţiative diplomatice care îşi propuneau să vină în sprijinul popoarelor din Balcani, pentru a reglementa situaţia de criză intervenită între acestea şi puterea asupritoare a Imperiului Otoman. Un astfel de demers îl constituie Memorandul întocmit de ministrul de externe al Rusiei, Alexandr Mihailovici Gorceakov, cu referire specială la încercarea de rezolvare pe cale paşnică a conflictului din Herţegovina. Marile puteri europene au fost în general de accord cu ideile expuse acolo, dar Anglia a refuzat să adere la el chiar şi după modificarea acestuia, semn clar al poziţiei pe care o va adopta şi mai târziu. “Acest refuz, scrie Eminescu la 19 mai 1876, se’ntemeiază mai cu samă din cauza unuia din articolele memorandului din Berlin în care se stipulează că, dacă intervenţiunea amicală a puterilor n-ar fi în stare de-a pacifica Turcia, cele şase puteri să dezbată în unire asupra întrebuinţărei unor alte mijloace mai cu efect [sublinere în text]. Aceasta însemnează intervenţiunea armată în Turcia. Deşi pentru o asemenea intervenţiune  s-ar cere învoirea tuturor puterilor, totuşi Anglia, văzând în ea o ameninţare împrotiva libertăţei şi autonomiei împărăţiei turceşti, au declinat de a lua parte la acest pact”.

La 2 iunie 1876, este comentat Proiectul unei rezolvări practice a cestiunii orientale, întocmit de fostul ambasador ţarist la Constantinopol Nikolai Pavlovici Ignatiev, prin care se schiţa destrămarea Imperiului Otoman şi ridicarea pe ruinele sale a mai multor regate (Bulgaria, Albania, Serbia, Albania, România – “cuprinzând România actuală” şi Grecia), care să se supună însă unei conduceri militare şi diplomatice comune. “Acest poiect puindu-se în vederea marelui principe moştenitor al Rusiei, acesta a răspuns că îl aprobă întru cât înlocuieşte domnia turcească prin monarhi creştini, dar nu crede că o confederaţiune între rase atât de deosebite, unele înduşmănite chiar, ar fi înzestrată cu o mare putere de viaţă”. Evident, proiectul, publicat şi de alte ziare româneşti (Telegraful, Românul, Alegătorul liber), nu va putea fi acceptat şi nici aplicat pe cale paşnică. De altfel, Eminescu însuşi nu era de acord (vezi Curierul de Iaşi din 18 iulie 1876) cu înfiinţarea unei confederaţii a ţărilor balcanice pusă sub protectoratul Imperiului austro-ungar, cum se preconiza în urma discuţiilor acordului de la Reichstadt din 26 iunie/8 iulie 1876, care urma să modifice prevederile Convenţiei de la Paris din 1856.

Marile puteri europene erau chemate însă să se pronunţe şi în alte chestiuni mult mai concrete, cum ar fi stabilirea liniilor de demarcaţie între armatele inamice, în cadrul armistiţiului propus de Turcia în toamna lui 1876. Aceasta pentru că, arată Eminescu, Serbia era nemulţumită întrucât “suspensiunea ostilităţilor, în felul acordat de poartă, fără linie de demarcaţie şi fără zonă neutrală, dă loc la o mulţime de inconveniente mai ales în valea Moravei, unde între armatele duşmane nu-i un spaţiu decât de jumătate cât ajunge bătaia unei puşti, din care cauză armistiţiul acesta neformal e adesea înfrânt din partea turcilor” (19 septembrie 1876). Pentru a fixa linia de demarcaţie s-au trimis delegaţi militari din partea Austro-Ungariei, Franţei, Angliei şi Rusiei, iar “Germania şi Italia vor fi reprezentate prin ataşaţii lor militari de la ambasadele din Viena”.

Să mai reţinem şi blocarea strâmtorii Dardanele de către flota engleză în vara lui 1876, măsură care va crea un adevărat filtru atât pentru părţile beligerante, cât şi pentru ţările neutre sau din afara conflictului. Scopul principal al operaţiunii – arată Eminescu – era acela de a cerceta “hârtiile tuturor corăbielor ce trec (…) spre a vedea dacă nu transportă arme şi muniţii pentru insurgenţi” (4 iulie 1876). De fapt era vorba de vizită, măsură prin care, în conformitate şi cu Declaraţia de la Paris din 1856 prin care se interzicea comerţul de contrabandă, se încerca nu numai verificarea dreptului la pavilion arborat de nave, dar şi inspecţia acestora şi a încărcăturii, pentru a împiedica aprovizionarea insurgenţilor cu materiale necesare operaţiunilor militare.

Neutralitatea României şi forţele de pace

În plin război sârbo-turc, izbucnit în iunie 1876, guvernul României va adresa Turciei un memoriu prin reprezentantul său la Constantinopol, prin care va încerca să obţină libera folosire a apei Dunării pe tot parcursul acesteia pe teritoriul ţării noastre, inclusiv Delta Dunării. Aşa cum arată şi Eminescu într-o notă de ziar din 11 iulie 1876, chestiunea deranjează puternic marile puteri, care consideră că “mersul războiului în Serbia nu e deloc de natură de-a încuraja pretenţiunile României şi că accentuarea neutralităţii statului nostru nu poate merge până la cererea Deltei Dunărene”.

            Se ştie că încă de la declanşarea conflictului armat din zona Balcanilor , în 1876, România şi-a declarat neutralitatea, sperând ca prin demersuri diplomatice să-i fie recunoscută independenţa pe cale paşnică. Din păcate, încercările diplomaţiei noastre de obţinerea a unor garanţii formale din partea marilor puteri nu va avea succes nici la Conferinţa de la Constantinopol din decembrie 1876 – ianuarie 1877. Aşa cum se arăta într-o broşură difuzată cu această ocazie – La Roumanie devant la conference de 1876, par un ancien diplomate – România dorea recunoaşterea neutralităţii ca parte constitutivă a dreptului ginţilor, drept care trebuia să aibă o aplicare universală, atât “la porţile Orientului” cât şi în cazul unor ţări occidentale ca Elveţia şi Belgia, care şi-au declarat neutralitatea permanentă din 1815 şi, respectiv, 1839.

Această neutralitate a ţării, păstrată de altfel cu rigurozitate până la declararea războiului de independenţă faţă de Poartă, deşi nerecunoscută formal de marile puteri, îi va aduce totuşi României propunerea din partea acestora de a se alătura Belgiei în vederea alcătuirii unei forţe militare de pace în Balcani (Curierul de Iaşi, 6 octombrie 1876). Iniţiativa venea din partea Angliei, dar ea nu se va materializa pentru că nici Constituţia belgiană, nici cea română nu permiteau să se pună la dispoziţia unor puteri străine armata naţională. Abia în 1948 vor apărea primele forţe de pace multinaţionale sub egida unui organism internaţional, Naţiunile Unite.

Tactici militare şi metode de război

            Gazetar desăvârşit, dar şi poet sensibil şi fără pereche, Eminescu va îmbina armonios în articolele sale rigoarea informaţiei exacte şi seci de agenţie cu tonul înflăcărat al celui care se entuziasmează în faţa pildelor de eroism, indiferent din partea căror beligeranţi ar veni ele. E drept că afin ideii de cucerire a libertăţii naţionale, poetul va înfăţişa evenimentele din Balcani mai mult din perspectiva popoarelor care încercau să obţină neatârnarea faţă de Imperiul Otoman. Descrierea luptelor este făcută cu dramatism şi minuţiozitate, ca şi cum Eminescu ar fi un veritabil corespondent de război, martor direct la ostilităţi, în schimb analizarea tacticilor şi metodelor de război aplicate trădează un cunoscător profund al problemelor militare puse în discuţie.

            Comentând bătălia de pe râul Timok din iulie 1876, Eminescu apreciază „retragerile măiestre” ale muntenegrenilor, mai eficiente decât cele ale sârbilor, prin care căuta „a atrage pe turci de pe şes la locuri muntoase unde ei să nu fie în stare a dezvolta armată, o tactică asemănătoare cu cea a domnilor noştri vechi.” Peste o lună, după căderea Alexinaţului, important punct de rezistenţă al armatei sârbe, văzând prudenţa cu care turcii exploatau acest succes, el nu poate să nu recunoască, obiectiv, inteligenţa conducărilor otomani de oşti care aplicau o tactică foarte asemănătoare cu cea a lui Quintus Fabius poreclit Cuntactor, adică „zăbavnicul”, care, trăgând învăţăminte din înfrângerea dezastruoasă a romanilor de trupele cartagineze lângă lacul Trasimene (217 d.C.), a considerat că e mai bine să  nu-l înfrunte pe Hannibal în câmp deschis şi s-a limitat la mici atacuri de hărţuială, înaintând prudent în urma sa şi taindu-i căile de aprovizionare. Încă o dată sunt puse în valoare excepţionalele cunoştinţe de istorie ale marelui nostru poet, prin raportare la fapte concrete ale momentului.

            Atunci când scrie despre acţiunile armatei române la sud de Dunăre, în campania din 1877-1878, deşi nu agrea ideea obţinerii independenţei ţării prin război, fiind adeptul recunoaşterii acesteia pe cale diplomatică şi sub garanţia colectivă a puterilor europene, Eminescu este pătruns de un puternic fior de patriotism când află despre faptele de eroism ale ostaşilor români, care “se aruncă cu bărbăţie în luptă; pământul se cutremură sub picioarele lor; cad şi iarăşi cad, şi totuşi merg înainte”, căci “singurul nostru scop este a da tărie aşezămintelor pe care le avem şi conştiinţei de demnitate a poporului român”.

            Multe notaţii privind desfăşurarea unor lupte sunt atât de tehnice şi de amănunţite încât par desprinse din carnetul unui ofiţer de stat major: “lucrările de apropiere ale românilor, esecutate cu hârleţul Linnemann”. Iată şi alte exemple desprinse din acelaşi articol publicat în Curierul de Iaşi din 7 octombrie 1877. La Plevna “ruşii imitează pe români şi caută a se apropia prin şanţuri de întăririle turceşti”, dar nu acceptă propunerea lui Vodă Carol care “voia chiar să ocupe în Telis, cu 15.000 de oameni, o poziţie şănţuită şi să puie o stavilă între Plevna şi ajutoarele ce vin din Orhanie”, ceea ce ar fi tăiat căile de aprovizionare şi ar fi scurtat poate cucerirea acestei redute. Analizând apoi oportunitatea unui “atac cu asalt”, anunţat ca iminent de celelalte ziare din ţară, Eminescu arată motivele pentru care acesta nu poate avea loc: “Prin ploile din urmă pământul lutos s-au înmuiet, încât înaintarea trupelor de atac ar fi aşa de înceată că pierderile ei în drum ar răpi toată probabilitatea succesului” Să amintim că la Plevna şi Smârdan a luptat în divizia a IV-a, “a moldovenilor”, şi fratele său Matei, care avea gradul de sublocotent şi a fost decorat pentru faptele sale de armă.

            Ca metode şi tactici de luptă folosite de armata română, Eminescu va mai reţine, de asemenea, învăluirea simplă combinată cu puternice lovituri frontale, pregătirea atacurilor infanteriei “printr-un precis foc de artilerie”, amenajarea şi folosirea locurilor întărite ale inamicului după capturare, executarea atacurilor în dispozitive articulate şi dispersate.

Atrocităţile comise de turci

            “Vin turcii, fugiţi!” Acest strigăt deznădăjduit putea fi auzit în mai toate satele şi târgurile prin care au trecut armatele otomane de-a lungul secolelor. El a fost auzit şi cu ocazia mişcărilor revoluţionare din 1876-1877 din Balcani, când ferocii osmanlâi au înăbuşit în sânge răscoala popoarelor sârbe, muntenegrene şi bulgare, incendiind şi pustiind localitaţile cucerite, dărâmând clădiri şi prădând bunuri, răpind femei şi copii.

Veştile despre aceste atrocităţi au început să ocupe paginile gazetelor occidentale o dată cu acutizarea “chestiunii orientale”, dar îndeosebi după declanşarea conflictului sârbo-turc.

Astfel, într-o notă din 9 iulie 1876 redactată pe baza unor telegrame din Constantinopol, Eminescu, la unison cu presa străină, deplângea consecinţele grave ale pătrunderii trupelor otomane pe teritoriul sârbesc, întrucât “aceasta ar fi o calamitate cumplită pentru această ţară. Başibuzucii şi redifii mai cu samă omoară persoane inofensive, bătrâni, femei şi copii”. Previziunile sale sumbre sunt adeverite, din nefericire, de informaţiile primite ulterior. La 25 iulie 1876, “Din Belgrad se depeşază că turcii au năvălit pe la Gramada în mai multe localităţi a departamentului Cnjazevac, fac toate cruzimile pe unde străbat şi aprind cu petroleum sate şi biserici fără nici o cruţare”, iar la 30 iulie 1876, “Turcii luând Kniazevaţul au aprins şi risipit atât oraşul cât şi satele de amândouă părţile râului Timoc”, aceasta chiar dacă sârbii, “convinşi că lupta cu mulţimea şi apărarea unor puncte a căror importanţă nu valorează sacrificiile de vieţi a unei asemenea apărări, au părăsit fără zgomot poziţiile lor”. O imagine de coşmar prezintă Eminescu referitor la micuţa dar prospera localitate Zaiţar, “orăşel cum în zădar ai căuta în toată Turcia europeană”, care a fost transformat în ruine, căci turcii au stricat tot ce nu puteau lua cu ei: “Oglinzi sparte, lustruri bucăţite, scrinuri hăcuite şi cuprinsul lor risipit, oalele cu flori aruncate prin ogrăzi, în fine mărfurile din magazii aruncate pe uliţi (…)”. Făcând din nou apel la exemple din istoria lumii, Eminescu concluzionează cu amărăciune în finalul notei sale din 6 august 1876 că “vandalii şi alanii n-ar fi putut să se poarte mai rău decât trupele turceşti, cu talentul lor de ruinare şi furia de nimicire”.

Atitudinea sa nu era singulară, căci şi alte publicaţii româneşti consemnează abuzurile săvârşite de turci în Balcani. Iată, de pildă, ce scria ziarul Telegraful din 6 august 1876 într-un articol special intitulat “Excesele din Bulgaria în parlamentul englez”: “Armatele otomane ucideau populaţia civilă, jefuiau şi practicau negoţul cu copii pe care îi răpeau. Marele vizir se vede silit să instituie pedeapsa cu moartea”. Să ne amintim, totuşi, că obiceiurile războiului din antichitate şi până în evul mediu nu făceau distincţie între combatanţi şi persoane civile, războiul fiind purtat ămpotriva întregii comunităţi inamice. Cu toate acestea, au existat chiar şi la turci conducători, precum Abu Bakr, succesorul lui Mahomed (circa 600 d.C.) care cereau soldaţilor să nu dustrugă bunurile aşezărilor cucerite, să nu omoare prizonierii, femeile, bătrânii şi copiii.

Din păcate, aceste cazuri flagrante de nerespectare a principiului proporţionalităţii măsurilor întreprinse pentru îndeplinirea unor necesităţi militare, de lipsă totală de protecţie a persoanelor civile şi a bunurilor acestora vor constitui abia mult mai târziu baza adoptării unor standarde umanitare corespunzătoare în convenţiile în materie. Deocamdată, nu existau instrumente juridice internaţionale adecvate pentru reprimarea unor asemenea abuzuri, de aceea nici demersurile diplomaţilor şi politicienilor nu găseau înţelegere pe lângă parlamente sau pe lângă guverne (vezi atenţionarea făcută de d. Ashley în Casa Comunelor în august 1876), iar mitingurile de protest organizate de opoziţia liberală engleză în mai multe oraşe erau înecate în “lacrimi platonice” şi lipsite de eficacitate, potrivit opiniei lui Eminescu (1 septembrie 1876). Acestei diplomaţii “cu mersul de culbec” Poarta îi răspunde “cu buzele tunurilor şi cu arderea satelor” (7 septembrie 1876), drept pentru care William Ewart Gladstone, fost prim-ministru al Angliei în mai multe rânduri, autor al unei broşuri incendiare privind atrocităţile turcilor în Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina (Les atrocities turques en Bulgarie et la Question d’Orient, Leibzig, 1876), considera că singurul mijloc de a face să înceteze aceste barbarii îl constituia “sustragerea acestor provinţii de sub administraţia turcească”.

Decimarea ostaşilor

            Eminescu consemnează şi alte cruzimi, petrecute de data aceasta în tabăra sârbească. E vorba de un caz stupefiant de decimare a ostaşilor la sfârşitul secolului al XIX-lea. Măsură disciplinară care se ia împotriva soldaţilor care manifestă un spirit defetist pe câmpul de luptă sau care fug din faţa inamicului, decimarea a fost practicată în mod obişnuit în armatele lui Alexandru Macedon. Menţionarea sa de către Eminescu într-un articol publicat în Curierul de Iaşi din 4 iulie 1876 este cu atât mai surprinzătoare cu cât acţiunea punitivă a vizat un regiment compus din români din Serbia. Atacând lagărul de la Niş, ostaşii români care luptau în linia întâi au fost surprinşi de “salve foarte bine îndreptate şi de focurile tunurilor”, au intrat în panică şi, aruncând armele, au rupt-o la fugă. “Ieşiţi din bătaia puştei, regimentul românesc fu încongiurat şi dus la Deligrad şi Alexinaţ, unde un consiliu de război, convocat grabnic, au hotărât zecimarea regimentului”. Deşi principele Serbiei ar fi graţiat pe mulţi din cei osândiţi, vreo şaizeci de oameni au fost totuşi împuşcaţi, cei rămaşi în viaţă fiind trimişi să lupte în linia întâi.

            Măsura disciplinară respectivă pare excesiv de dură şi împotriva oricăror norme umanitare contemporane, dar istoria consemnează asemenea fapte şi mult mai târziu, peste aproape 40 de ani. În primul război mondial, se pare că armata franceză ar fi practicat şi ea decimarea în unităţile cu spirit defetist.

De altfel, tot sârbii vor ajunge să înroleze sub drapel toţi bărbaţii de la 15 ani (Ciroerul de Iaşi, 24 ocotmbrie 1876), ceea ce lasă să se înţeleagă că atunci când ajungeau în situaţii disperate nu aveau reţineri în alegerea măsurilor militare sau a metodelor de luptă.

Situaţia prizonierilor şi a răniţilor

            Cu toate că aderase la Convenţia de la Geneva din 1864 fără rezerve, Turcia nu numai că nu va mai recunoaşte semnul protector al Crucii Roşii, pe care îl va considera a avea semnificaţie creştină şi îl va înlocui cu un semn propriu – Semiluna Roşie, dar va continua actele de încălcare a convenţiei şi în războiul ruso-turc din 1877-1878. Cruzimile comise asupra prizonierilor şi răniţilor ruşi vor stârni protestul marilor puteri neimplicate în conflict: Austria, Italia, Germania, aceasta din urmă considerând că “această convenţiune îndatorează nu numai pe beligeranţi a observa unul în privinţa celuilalt dispoziţiunile ce ea conţine, dar încă dă puterilor neutre cosemnatare dreptul de a stărui asupra observării esacte a acestor dispoziţiuni” (12 august 1877).

            Cât priveşte Rusia, faţă de care se ştie că nu avea simpatii deosebite, Eminescu constată cu obiectivitate că armatele acesteia au avut o atitudine mult mai umanitară, chiar şi în situaţia în care le era periclitată siguranţa propriilor ostaşi. Astfel, la 3 iulie 1877, poetul consemnează că trupele de sub comanda generalului Tergusakof, deşi aflate în retragere, “au luat sub apărare 3000 de familii creştine cari fugeau din valea Aleşgardului de atrocităţile başibuzucilor şi kurzilor”, după care au făcut un mic ocol pentru a pune la adăpost “bolnavii, răniţii şi emigranţii”.

            Problema prizonierilor este amintită de Eminescu în dese rânduri, arătându-se numărul persoanelor capturate, dar fără să se spună cum au fost trataţi în captivitate. Se pare însă că turcii nu ţineau cont nici de cutume, nici de ultimele prevederi în materie din Declaraţia internaţională asupra legilor şi obiceiurilor războiului adoptată în 1874 de Conferinţa diplomatică de la Bruxelles, şi nici nu aveau temei să o facă întrucât textul declaraţiei nu a fost ratificat, iar conferinţa fusese convocată de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei, duşmanul lor de moarte.

Între propunerile marilor puteri făcute Sfatului turcesc la Conferinţa de la Constantinopol în 4/16 ianuarie 1877, pentru încheierea conflictului din Balcani, se regăseşte şi una referitoare la “preschimbarea prizonierilor” şi “amnistierea tuturor acelora cari-n vremea războiului au făcut servicii inamicilor”. Măsuri moderne, profund umanitare, dar care nu vor putea fi aplicate pentru că turcia va respinge ăn bloc toate propunerile, ceea ce va constitui scânteia izbucnirii viitorului război ruso-turc din 1877-1878.

Crucea Roşie şi ambulanţele de prim ajutor

Crucea Roşie Română, înfiinţată la 4 iulie 1876, este una dintre primele societăţi naţionale apăute în Europa. Ca şi în celelalte ţări, şi în România accentul va fi pus la început pe constituirea de ambulanţe sanitare şi dotarea acestora cu cele necesare pentru ajutorarea militarilor răniţi şi bolnavi pe câmpul de luptă. Pentru că în redactarea materialelor sale de presă Eminescu se baza aproape în totalitate pe informaţii preluate din presa străină, iar aceasta se pare că nu prea scria despre ambulanţele organizate de recent înfiinţata Cruce Roşie a României şi nici despre activităţile acestora pe frontul războiului sârbo-turc, unde plecaseră încă din 13 iulie, din această cauză Eminescu nu va aborda niciodată acest subiect.

De altfel, în mod foarte straniu, el nu va scrie nici despre ambulanţa ieşeană despre care se aminteşte în chiar paginile ziarului “Curierul de Iaşi” la care lucra. Această ambulanţă, care dispunea de trăsuri şi furgoane pentru transportul bolnavilor şi materialelor, ca şi de echipamentele necesare instalării unui spital de campanie, era organizată de Comitetul doamnelor din Iaşi, înfiinţat la 18 aprilie 1877 sub conducerea Mariei Rosetti-Roznovanu, iar până la 20 iulie 1877 acordase primul ajutor la 1500 de suferinzi din rândurile beligeranţelor. La începutul lunii august, o parte a acestei ambulanţe va pleca cu Divizia 4 pe câmpul de luptă, remarcându-se prin dăruirea şi spiritul de sacrificiu cu care personalul sanitar va corda primul ajutor răniţilor de la Griviţa şi Plevna “chiar în linia de foc”. Cealaltă jumătate a ambulanţei a rămas ca spital de campanie la Turnu Măgurele. Despre aceasta din urmă va aminti Eminescu doar atunci când face cronica unei reprezentaţii teatrale cu piesa “Oştenii noştri” de Frederic Damé, subliniind laconic că “al treilea act se petrece la ambulanţa din Turnu Măgurele”. Atât şi nimic mai mult.

            În schimb, marele nostru poet este sensibilizat de pregătirile femeilor din Belgrad care, în frunte cu principesa lor, vor alerga să îngrijească răniţii şi bolnavii din ambulanţe şi spitale, alături de un corp medical alcătuit din 110 medici militari şi 200 civili, “dintre cari 70 sunt medicinişti de origine slavă din Austria, mai cu seamă cehi” (Curierul de Iaşi, 20 iunie 1876).

La 1 august 1876, într-o sinteză asupra operaţiunilor de pe “fronturile de luptă din Balcani”, redactată pe baza unor telegrame publicate în Neue Freie Presse, anunţă că “din Moscova au ajuns un tren întreg, menit a aduce ajutoare răniţilor. Corpul e compus din 26 bărbaţi şi 28 dame, aducând cu sine 250 centenari (măji) de bandagie, scamă (= vată) şi instrumente medicale. Bărbaţii (afară de doi) sunt toţi medici ruşi sub conducerea generalului Takarioff; damele fac parte din asociaţia “Soeurs de charité de Moscou” şi stau sub conducerea princesei Şahovski născ. Cetvertinski. Toţi poartă crucea convenţiei de la Geneva. Ei aduc cu sine sume însemnate de bani şi medicamente şi sunt însoţiţi de o mulţime de medici şi surori de caritate străini, care ocupau două vagoane.”

            Ştirea trebuie puţin comentată, pentru că aflăm mai multe lucruri interesante. În primul rând, ni se spune că şi în Rusia, ca şi în România, exista o societate a doamnelor pentru ajutorarea răniţilor (“Soeurs de charité de Moscou”), funcţionând în paralel cu Societatea naţională de Cruce Roşie, fondată în 1867. Era cumva firesc, căci la vremea aceea nu apăruse încă obligativitatea existenţei unei singure societăţi de ajutorare a răniţilor la nivelul fiecărei ţări, recomandarea reprezentanţilor celor 16 state europene participante la conferinţa internaţională de la Geneva din octombrie 1863 fiind aceea ca pe teritoriile proprii ale fiecărei ţări să se înfiinţeze cât mai multe societăţi capabile să sprijine serviciile medicale ale armatelor în campanie. Singura impunere era ca personalul acestor societăţi de prim ajutor să acţioneze sub protecţia unui semn distinctiv unic: o cruce roşie pe fond alb, numită şi crucea de la Geneva sau crucea Convenţiei de la Geneva, cum îi va spune şi Eminescu.

            A doua informaţie importantă este cea privitoare “la medicii şi surorile de caritate străini” care însoţeau corpul medical rusesc, destul de numeroşi, se pare, dacă ocupau două vagoane.Aceasta ne aminteşte că la vremea respectivă şi Societatea de Cruce Roşie a României a primit ajutor material şi în personal medical de la unele societăţi similare străine, cum ar fi cele din Anglia, Franţa, germania, Italia, Belgia sau Suedia. Erau începuturile mişcării internaţionale de solidaritate şi ajutorare a victimelor conflictelor armate aflate în suferinţă.

Folosirea abuzivă a semnului de Cruce Roşie

            Referitor la însemnele protectoare ale Crucii Roşii, Eminescu semnalează şi un caz de folosire abuzivă a acestora. În 17/29 august 1876 a sosit la Pesta un grup de 68 de ofiţeri ruşi care „aveau în paşapoarte clauza art.7 din convenţia de la Geneva că sunt ataşaţi serviciului Crucei Roşii” şi care se îndreptau către Belgrad. În ciuda documentelor prezentate, autorităţilor locale li s-au părut suspecte, probabil, atât numărul mare de ofiţeri, cât şi destinaţia acestora, drept pentru care i-au arestat şi internat pe toţi. A doua zi, în urma intervenţiei energice a unui reprezentat diplomatic rus, contele Andrassy, de bună-credinţă, va recunoaşte valabilitatea înscrisurilor respective şi va da ordin ca aceştia să fie eliberaţi, dându-li-se înapoi toate cărţile, armele şi paşapoartele reţinute la poliţie şi fiind lăsaţi să plece unde vor vrea.

            O lună mai târziu, în „Curierul de Iaşi” din 29 septembrie 1876, Eminescu ne va informa despre epilogul acestei întâmplări: „(...) iar cât despre cei cari au trecut prin Ungaria, s-a constatat că ei au abuzat de Crucea Roşie (subl. noastră), deci în urma unei înţelegeri între Andrassyy şi guvernul rusesc, acesta din urmă a luat măsuri energice pentru a împiedica abuzul şi a oprit totodată concedierile soldaţilor din armată”. De fapt, ofiţerii în cauză erau voluntari care plecaseră să lupte împotriva armatei turce, dar, pentru a putea circula liber şi a nu avea neplăceri în traversarea ţărilor de tranzit, îşi procuraseră documente care atestau în mod fals că fac parte din personalul medical, personal care beneficia de „neutralitate” şi protecţie.

Acesta este un caz tipic de utilizare a emblemei Crucii Roşii în scopuri perfide, ea fiind de fapt un paravan pentru desfăşurarea unor operaţiuni militare. Aşa cum reiese din articolul lui Eminescu, contele Andrassy şi guvernul rusesc au convenit ca să se împiedice doar repetarea unui asemenea abuz, căci despre reprimarea acestuia se va vorbi mult mai târziu. Trebuie reţinut, totuşi, că s-a instituit deja cutuma că este o obligaţie a guvernelor, în primul rând, ca să asigure respectarea emblemei Crucii Roşii, măsură ce va fi codificată ulterior prin introducerea unor articole corespunzătoare în codurile civile ale multor ţări.

Comitetele pentru ajutorarea răniţilor

            Proclamarea “independenţei absolute a României” a declanşat un val de entuziasm în rândul tuturor românilor, inclusiv a celor din provinciile aflate sub dominaţie străină. Aceştia, ca şi marea majoritate a clasei politice româneşti şi-au manifestat dorinţa de a lupta cu toate mijloacele pentru consfinţirea actului de independenţă printr-un război victorios împotriva Imperiului Otoman.. Exponent al presei conservatoare, Eminescu va adopta în articolele sale o atitudine moderată la adresa guvernului şi a acţiunilor sale, chiar şi faţă de participarea ţării noastre la conflictul ruso-turc. Această rezervă se sprijină pe “convingerea încă neexprimată a lui Eminescu că România şi-ar fi putut dobândi un nou statut faţă de Înalta Poartă, inclusiv autonomia, pe calea tratativelor diplomatice şi a convenţiilor paşnice” (Opere, IX, p.632, comentarii).

            Eminescu va scrie însă despre numeroasele comitete de ajutorare a răniţilor înfiinţate imediat în toate provinciile româneşti, ca şi despre concertele de binefacere organizate atât cu ajutorul şi sub egida nou înfiinţatei Societăţi naţionale de Crucea Roşie, cât şi din iniţiative particulare. De remarcat că, la început, cele mai multe comitete erau iniţiate de femei, care, în forma iniţială a Statutelor Crucii Roşii Române, erau înlăturate de la conducerea acesei organizaţii umanitare.

             În 27 mai 1877, el ia atitudine împotriva presei guvernamentale maghiare care pornise o campanie violentă pentru desfiinţarea Comitetului damelor române din Sibiu, constituit cu zece zile mai înainte sub preşedinţia Iuditei Măcelariu şi care lansase deja un înflăcărat Apel către române în care se spunea: “În faţa conflagraţiunei din orinetul Europei, conflagraţiune ce are să atingă şi a atins deja pe fraţii şi surorile noastre şi inspirate totdeauna de instinctual sublim al umanităşii, nu putem sta indiferente la ceea ce fraţii şi surorile noastre, ei sîngele nostru vor avea a îndura în această mare dframă ce se prepară şi s-a început deja pe frumoasele, istoricele şi de vechi sânge, fumegândele ţărmuri ale danubiului”. Astfel de comitete se vor constitui şi la Braşov (20 mai 1877), Cluj, Oradea, Năsăud, Făgăraş, Alba Iulia şi în alte oraşe din Transilvania şi Banat.

            La 1 iunie 1877, Eminescu scria: “În aşteptarea eveneimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care să procure mijloace de alinare cu putinţă ostaşilor noştr,. Din toate părţile ţării sosesc ştiri cari ilustrează această nobilă şi dezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înfiinţarea de ambulanţe, se fac oferte în cai şi bani pentru armată, c-un cuvânt bogatul şi săracul dau toţi după puterea lor pentru a uşura soarta soldatului nostru, încât se poate spune că astăzi armata este copilul alintat al patriei, precum şi trebuie să fie. (…) În Bucovina (…) se ţin liturghii pentru Victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte de bani, scamă şi obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în ţara noastră au simţit asemeni de astă dată (…). Lucrătoria comitetului de dame din Bucureşti e chiar în apartamentele Prea Înălţatei noastre Doamne; în Iaşi e în casele doamnei Aslan. În amândouă aceste lucrătorii domneşte multă activitate şi bună orânduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focşani şi Galaţi. Între comitetele izraelite sînt de numit, pe lângă cel din Iaşi, cele din Bucureşti, Galaţi, Bîrelad, Ismail, Botoşani, Focşani ş.a. Notăm apoi că, afară de acestea, “Crucea Roşie” mai are comitete care lucrează în desoesbi”.

            În acelaşi număr al Curierului de Iaşi din 1 iunie 1877, Eminescu deplânge dizolvarea comitetelor din Transilvania “formate pentru a veni în ajutorul societăţii Crucei Roşii din Bucureşti”, interzise de autorităţi sub pretextul că ar fi lezat neutralitatea Imperiului austro-ungar. Reproducând răspunsul Iuditei Măcelariu la aceste acuzaţii, Eminescu dă cititorilor nu umai o mostră de cunoaştere a normelor prevederilor Convenţiei de la Geneva din 1864, dar şi a ceea ce înseamnă cu adevărat aplicarea riguroasă a principiilor de drept umanitar în timp de război: “În fine principiul neutralităţii nu se atinge prin împrejurarea că cetăţenii statului constituie comitete pentru ajutoriul răniţilor oricării părţi, ci neutralitatea se violează [subliniere în text] tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete”. De altfel, sfătuite correct de jurişti luminaţi, comitetele transilvane ăşi vor continua activitatea de strîngere a ajutoarelor pentru ostaşii răniţi “ca personae particulare”, ocolind astfel interdicţiile impuse de autorităţile administrative maghiare şi aducând astfel o contribuţie preţioasă la înfăptuirea idealului de veacuri anaţiunii – independenţa statală.

            Sunt amintite de Eminescu şi alte iniţiative umanitare, cum ar fi concertul de binefacere organizat de violonistul Toma Micheru în grădina Chateaux aux fleurs şi prezentat de profesorii Conservatorului ieşean, ca şi gestul a doi elevi din cursul superior al Institutului academic din Iaşi care “au oferit cu consimţămîntul şi-n numele camarazilor lor premianţi din întreaga şcolă, în folosul răniţilor români, suma de 350 franci, ce s-ar fi cheltuit pentru premiile lor, după analogia anilor trecuţi, lipsindu-se astfel de această dulce răsplată a muncei lor de un an, pentru a uşura suferinţele fraţilor lor, cari cu arma în mână apără drepturile noastre strămoşeşti”.

            Pacifist convins, Eminescu nu uită să privească fenomenul beligeranţei mult mai profund, în toată complexitatea şi consecinţele sale. Astfel, la 30 decembrie 1877, salutând întoarcerea victorioasă a soldaţilor români, care aduseseră ţării independenţa visată de secole, nu poate să nu deplângă “starea de goliciune şi mizerie” a trupelor, faţă de care are un mare respect, dar şi o profundă compasiune. “Scuzabil n-au fost acest război, scrie Eminescu, dar esplicabil putea să devie purtat în condiţii normale, dar în modul în care s-au purtat, cu oameni goi şi flămânzi, au fost o adevărată crimă, un omor de oameni prin foame şi frig”. De aceea, într-un articol din ziarul Timpul din 22 septembrie 1879, filozofând cu amărăciune şi luciditate, va conchide: “Deşi aproape toate războaiele moderne se deschid sub pretexte umanitare, totuşi cauzele [sublinieri în text], în genere bine cunoscute, sînt cu totul altele şi n-au a împărţi cu pretextul nici în clin, nici în mînică”.

Presa valceana dupa 1989

Presa vâlceană după 1989

1989

1989, decembrie, 23. Râmnicu-Vâlcea: apare Orizonturi noi. Gazeta [ulterior, Ziarul] democraţiei vâlcene.  Cotidian editat de Consiliul Judeţean Vâlcea al Frontului Salvării Naţionale a României, apoi de Filiala Vâlcea a Societăţii Ziariştilor din România. Ultimul număr, 56/28 febr. 1990, după care şi-a schimbat numele în Evenimentul. 4 p, format 42 x 29, preţ 1 leu. Colegiul de redacţie: Ioan Barbu, Doru Moţoc, Marin Bulugea, Dorel Constantinescu, Florea Ciobanu, Iulian Popescu, Gheorghe Smeoreanu, Gheorghe Stanciu, Lucian Pavel, Gheorghe Stamate. La ultimul număr: Florea Ciobanu (red. şef), Dorel Constantinescu (red. şef adj.), Ion Stanciu (secr. gral. de red.), Ileana Anghelescu, Lucian Pavel. Red. şi adm.: Bd. Tudor Vladimirescu nr. 7-9 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

[1989, decembrie]. Râmnicu-Vâlcea: apare Adevărul literar. Revistă lunară a Societăţii literare „Anton Pann”. An.2, nr. 1/ian. 1990. Apare la 15 ale fiecărei luni. 8 p, format 42 x 29, preţ 5 lei, tiraj 10.000 ex. Red. şef: Horia Nestorescu-Bălceşti. Colegiul de redacţie: C.C. Buricea-Mlinarcic, Tudor Iosifaru, Ion Soare, Gh. Stănescu, Dan Tudor. Red. şi adm.: Rm.Vâlcea, str. Ştirbei Vodă nr. 18. Colab.: Marcel Tohatan, Aurelian Pavelescu, Al. Cerna-Rădulescu, N. Ionescu-Johnson, Dragoş Serafim, Dana-Marina Dumitriu, Dragoş Rouă, Ioana Niţulescu, Ilorian Păunoiu. Tip. Argeş (Piteşti) - Sucursala Rm.Vâlcea. CPB

1989, decembrie, 24. Râmnicu-Vâlcea: apare Izvoraşul. Revistă a Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor Vâlceni. Serie nouă, care îşi asumă continuarea publicaţiei scoase de Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa între 1918-1940. Editată de Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Vâlcea (devenit ulterior Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare). 32 p + 4 p coperte, format 23 x 16, preţ: 10 lei. Tiraj: 1.000 ex. Colegiul de redacţie: Gheorghe Deaconu, Ioan Şt. Lazăr (secr. resp. de red.), Constantin Mohanu, Gabriel Chaborschi. Tip. Argeş, Sub. Rm.Vâlcea. CPB

1990

1990. Râmnicu-Vâlcea: apare Reporter magazin. Revistă săptămânală de divertisment, editată de Întreprinderea “Reporter”, str. Cerna nr. 5 (Rm.Vâlcea). 8 p, format 42 x 29, preţ 5 lei. Tiraj: 15.000 ex. Red. şef: Alex Parolea-Moga. Red.: Petre Bardaşu, Nicolae Bănică-Ologu, Cristian Cocea. Grafician: Mircea Pelecudi. Fotoreporter: Ion Ciobotaru. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990. Râmnicu-Vâlcea: apare Renaşterea. Publicaţie de Spiritualitate Creştină a Sfintei Episcopii a Râmnicului. Cu binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului – preşedintele colectivului redacţional. Red. responsabil: pr. Constantin Cîrstea – consilier cultural. Iniţial a adoptat formatul 42 x 29, apoi s-a stabilizat la formatul 29 x 21, cu coperţi în policromie şi 28 sau 32 p. Grafica şi tehnored.: Adrianso S.R.L. Tip. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

1990. Râmnicu-Vâlcea: apare Zâmbiţi, vă rog! Gazetă de satiră şi umor a Cenaclului Umoriştilor al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor – Vâlcea. Două numere, 4 p. Red.: Nicolae Popescu-Urzică, Nelu Stroe, Nicolae Moisiu. Tehnored.: Ioan Ruicu. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990. Râmnicu-Vâlcea: apare Woody. Revistă umoristică. Patru numere, 8 p, format 42 x 29, preţ 5 lei. Colectivul de redacţie: Iulian Margu, C. C. Buricea-Mlinarcic, Ana Ciora. Red.: Bd. Tineretului nr.1 (Rm.Vâlcea). CPB

1990, Râmnicu-Vâlcea: apare Spiriduş. Revistă dependentă de consens. 4 numere, 8 p, format 42 x 29, cu preţ liberalizat 6 lei. Dir.: Nicu Cismaru, red. şef: Dan Tudor. CPB

1990. Râmnicu-Vâlcea: apare Constelaţii. Revista Cenaclului literar al Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân”, Râmnicu-Vâlcea. Două numere, ultimul în 1991. 18 p, alb-negru, format 29 x 21. Colectivul redacţional: Simona Chelcea, Alexandru Fleischer, Camelia Marcu, Rareş Piloiu, Anne Popovici (doar la nr.2), prof. Liliana Fleischer, prof. Ioan Şt. Lazăr (coordonator). Execuţia şi realizarea grafică, precum şi machetarea: Biroul de proiectare al firmei ADIAS Rm.Vâlcea. Tip. Almarom (Rm.Vâlcea). Reapare în martie 2008 sub numele Constelaţii literare. CPB

1990. Rîmnicu-Vâlcea: apare Izvoare. Caiete etnoculturale vâlcene. Documentar de Gheorghe Deaconu. Repere biografice despre Ioan Şt.Lazăr.CPB

[1990]. Râmnicu-Vâlcea: apare Ediţie specială. Număr special cuprinzând dosarul “Savant Inginer Doctor Academician Analfabeta României”. Editat de Asociaţia de Presă şi Editură Liberă “Contact”. 16 p, format 29 x 21, preţ 10 lei. Tiraj: 20.000 ex. Grafician: Miti Chiriac. Red. şi adm.: Str. Calea lui Traian nr. 161 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990. Râmnicu-Vâlcea: apare Glasul comerţului. Gazeta mişcării sindicale comerţ-cooperaţie-turism. Editor: Romeo Popescu. CPB

1990, Râmnicu-Vâlcea: apare Cronica vâlceană. Săptămânal independent.  1990-1994. Editor: S.C. Evenimentul (Rm.Vâlcea). 4 p. Dir.: Gh. Stanciu, red. şef: Marin Păun. Tehnored. computerizată: ing. Cătălin Apostol. Red. şi adm.: Bd. T.Vladimirescu nr.7-9 (Rm. Vâlcea). Tip. SASIB (Sibiu). CPB

1990, ianuarie, 22. Râmnicu-Vâlcea: apare Curierul de Vâlcea. Ziar independent. Abia la nr.6/27 ian. 1990, prima casetă redacţională: Ioan Barbu, Traian Dobrinescu, Dan Manolăchescu, Constantin Paraschivescu, Silviu Popescu, Ion Predescu, Gheorghe Smeoreanu, Petrinel Ştefănescu, Constantin Şorega, Petre Tănăsoaica, Petre Ungureanu, Lilian Zamfiroiu. 4 p, format 42 x 29, preţ 1 leu, tiraj: 10.000 ex. Tip. Rm.Vâlcea. Din 1991, adaogă pe frontispiciu: Primul cotidian particular din România, iar din 1995 sloganul: “Orice adevăr merită citit”. În 1990, editează Curierul de şapte zile, supliment magazin difuzat separat, apoi Sportul popular. De la nr.58/mart. 1990, în conducerea cotidianului intră şi scriitorul Doru Moţoc, care va fi directorul suplimentului Curierul literar şi artisticâ între 1995-1996. De la nr. 274/19 febr.1991, serie nouă, numerotat în continuare, editat de S.C. Curier S.R.L. Consiliul director: Ioan Barbu (care din 2005 rămâne singur director general), Silviu Popescu, Gheorghe Smeoreanu, Petrinel Ştefănescu, Petre Tănăsoaica. Doar între 1993-1995, format 58 x 42 şi supliment de publicitate inclus în ziar. Red. şef succesivi: Dan Manolăchescu, Mariu Florin Grecu, Marin Bulugea, Sebastian Cîrciu. Tip. Imprimeriile Curier (Rm.Vâlcea), Cromoman (Bucureşti). Ed. Online: www.curierul.ro. CPB

1990, ianuarie, 13. Râmnicu-Vâlcea: apare Reporter. Săptămânal social-politic-cultural independent. 4 p, format 57 x 41, preţ 3 lei. Tiraj: 10.000 ex. Red.: Silviu Popescu (coordonator, macheta, titlist), Iulian Margu, Vlad Păunescu, Petre Pintea, Andrei Iliescu, Emilian Frâncu. Tip. Rm.Vâlcea. De la nr. 13/5-11 apr. 1990, adaugă la subtitlu: Publicaţie a românilor de pretutindeni. Format 59 x 42. La nr.64/1992 (format 59 x 38) rămâne doar: Publicaţie a tuturor românilor. De la nr. 2/21 ian. 1990, red. şef şi fondator: Alex. Parolea-Moga, red. şef adj.: Emilian Frâncu, secr. de red.: Constantin Bulacu. Redactori: Petre Bardaşu (Marcela Predescu, Gheorghe Bobei), Nicolae Bănică-Ologu, Cristian Cocea, Camelia Creţu, Bogdan Gibescu. Ultimii patru vor fi înlocuiţi cu: Dorina Barbu, W. Alex Cosmescu, Vlad Dorin şi Ion Stanciu. Fotoreporter. Ion Ciobotaru. Red.: str. Cerna nr. 5 (Rm.Vâlcea). Tip. S:C: Tiparg S.A. (Piteşti). CPB

1990, februarie, 7. Râmnicu-Vâlcea: apare Experiment. Publicaţie independentă pentru tineri şi toţi cei cu inima tânără. Menţiune pe frontispiciu: Titlu provizoriu. Există ideea apariţiei, în viitor, sub genericul “7 zile”. Editat de Societatea “Prietenii muzicii şi teatrului pentru copii şi tineret” Rm.Vâlcea. 8 p, format 42 x 29, preţ 3 lei. Coord.: Adrian Curcă. Foto: Ion Dincă. Grafica: Dan Andreica şi Marian Marin. Corectura: Iuliana Antonie. Redacţia: str. Gral. Magheru nr.32 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, februarie, 20. Râmnicu-Vâlcea: apare 7 zile. Magazin săptămânal pentru tineret şi cei cu inima tânără. Înlocuieşte publicaţia Experiment (nr.1/7 febr. 1990), a cărei numerotare o continuă (an.I, nr.3). Editat de Societatea “Prietenii muzicii şi teatrului pentru copii şi tineret”, Râmnicu-Vâlcea. 8 p, format 42 x 29, preţ: 2 lei. Coord.: Adrian Curcă. Subtitlu schimbat de la nr.4/27 febr. 1990: Publicaţie independentă pentru tineret şi pentru toţi cei cu inima tânără. De la nr.5/6 mart. [greşit pe ziar: febr.] 1990, adaogă “vâlceană” după “publicaţie”. Red. şef: Constantin Bulacu. Redacţia: Bd. Traian nr.26 A (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, martie, 1. Râmnicu-Vâlcea: apare Evenimentul. Cotidian de informaţie şi opinie, până în anul 1994. Înlocuieşte Orizonturi noi. Gazeta [ulterior, Ziarul] democraţiei vâlcene (23 dec. 1989 - 28 febr. 1990), a cărui numerotare o continuă. Subtitlu schimbat succesiv: Ziarul democraţiei vâlcene, apoi Ziar al Frontului Salvării Naţionale, Ziar independent, de orientare social-democrată (din dec. 1990), Ziar independent al Judeţului Vâlcea (din 1992). 4 p, format 42 x 29, preţ 1 leu. Tiraj: între 9-20.000 ex. În1990, red. şef: Lucian Pavel, apoi Florea Ciobanu (febr.-dec.1990), red. şef adj.: Gheorghe Stancu, secr. gral. de red.: Ileana Anghelescu. În 1990, scoate şi un supliment Evenimentul sportiv. În 1991, colegiu de redacţie: Ileana Anghelescu, Marin Bulugea, Lucian Pavel, Marin Păun, Gheorghe Stancu. În primii doi ani, s-a difuzat şi în judeţele Olt şi Dolj. Red. şi adm.: Bd. Tudor Vladimirescu, nr.7-9 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, martie, 6-12: Râmnicu-Vâlcea şi Bucureşti: apare Universul. Săptămânal naţional de informaţie şi opinie. Subtitlu schimbat: Săptămânal independent. Serie nouă, anul 71, continuând ziarul cu acelaşi nume fondat de Luigi Cazzavillan în 1884, având aceaşi grafică a titlului. Editat de Gutenberg S.A. de presă şi editură. 4 p, alb-negru, format 42 x 29, 59 x 41 (nr.19/12-18 iul. 1990), preţ: 2, 3 lei. Dir.: Horia Nestorescu-Bălceşti. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, martie, 14. Râmnicu-Vâlcea: apare Telehaz. Bilunar de satiră şi umor. 8 p, format 21 x 15; preţ 3 lei, parţial color, tiraj: 10.000 ex. Ultimul nr.: 10/14 iul. 1990, format 30 x 21, preţ 5 lei. Două suplimente: Telegrafic haz (estival), în 30 iulie 1990, şi Va fi sau nu va fi sfârşitul lumii, în 14 aug. 1990. Redactori (copatroni): George Achim, Titel Andreianu (până la nr.9), Viorel Stoica (până la nr.8), Ion Tălmaciu, Nichi Ursei, aceştia fiind pe rând şi redactori-şefi. Colaboratori: Nicolae Moisiu, Alecu Sanda, Mircea Bârsescu (Piteşti), Dumitru Bâlă (Dolj), Theodor Barbu (Drăgăşani), Ilie Ionel, N. Popescu-Urzică, Mircea T. Crişan (Cluj), Lia Maria Lateş, Petru Iordache, Marin Gogu, Felix Sima, Gabriel Ursei, Florin Florescu. Tip.Rm.Vâlcea. CPB

1990, martie, 17, Râmnicu-Vâlcea: apare Alutus. Ziar bilunar independent, social-politic, cultural-ştiinţific şi sportiv-turistic, până în 1992. De la nr. 12/nov. 1990, cu denumirea: Alutus magazin. Publicaţie a Mişcării Ecologiste din România – Filiala Vâlcea. 8 p, format 42 x 29, preţ 3 lei (5 lei). Tiraj: 20.000 ex. Colegiul de redacţie: C. Mihăilescu (red. şef), Theo Vogel (red. şef adj.), Cezar Aspru (dir.), Carmen Dobrescu (red.), Mariana Sima (corectură). Red.: Hotel Alutus (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, martie, 17. Râmnicu-Vâlcea: apare Curierul de şapte zile. Magazin săptămânal editat de Compania de Presă “Curierul de Vâlcea”. 24 nr., 8 p, format 42 x 29, preţ 4 lei, tiraj: 25.000 ex. Redacţia: Calea lui Traian nr. 127 (Rm.Vâlcea). Dir: Silviu Popescu; red. şef: Petre Tănăsoaica; red. şef adj.: Tudor Iosifaru, secr. gral. de red.: Doru Moţoc; preşed. al Consiliului de conducere: Ioan Barbu. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, [aprilie]. Râmnicu-Vâlcea: apare Alternativa. Săptămânal (deocamdată) independent cultural-social-politic (şi ce va mai fi nevoie). La nr.2/mai 1990: “(deocamdată)” din subtitlu schimbat cu “(parţial)”.  4 p, format 60 x 42, preţ 3 lei. Au colaborat: Adrian Andrei (red. şef), Silvia Andrei, Daniel Ghencea, Eugen Cazacu, Mirela Cojocaru, David Toma, Eugen Buda. Impresariat şi management: Nicolae Cinpoeru. Bd. T. Vladimirescu nr. 72 (Rm.Vâlcea). Tip. [Slatina, la nr.1], Rm.Vâlcea (de la nr.2). CPB

1990, mai, 12. Râmnicu-Vâlcea: are loc prima transmisiune în eter a unui semnal de televiziune din zona oraşului. Este realizată de Marian Lungu (care construieşte artizanal un emiţător de 5 W), împreună cu Emilian Frâncu şi Alex Parolea-Moga. De recepţie s-au putut bucura câţiva dintre apropiaţii grupului din oraş. CPB

1990, mai. Râmnicu-Vâlcea: apare Dreptatea socială vâlceană. Publicaţie a Partidului Socialist Democratic Român – Filiala Vâlcea. Două numere. 4 p, format 42 x 29. Dir.: Ion Diculescu. Tehnored.: Nicoleta Mihăilă. Red. şi adm.: Calea lui Traian nr.100 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea.

1990, iunie: Râmnicu-Vâlcea: apare Sex şi crimă. Revistă lunară. Publicaţie de divertisment, interactivă, care promovează concursuri de povestiri erotice, publică poze sexy, caricaturi şi rebus. Ed. Alfar (Calea lui Traian, bl.8, sc.A, ap.3, Rm.Vâlcea). 16 p, format 29 x 21, alb-negru, preţ 15 lei. Are difuzare naţională. Tiraj: nr.1 - 10.000 ex., nr.15/sept. 1991 – 30.000 ex., nr.21/febr. 1992 - 60.000 ex. Red. şef: Sorin Neacşu. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, [iulie]. Râmnicu-Vâlcea: apare Mărturii. Revistă de istorie şi cultură. Un singur număr, sub egida Societăţii de Istorie şi Arhivistică DOCUMIST. 16 p, format 29 x 21, preţ 7 lei. Colegiul de redacţie: Dumitru Andronie, Nicolae Ciachir, Marcel Ciucă, Costel Iordăchiţă, Petru Pistol, Ion Soare (red. şef de număr). Tehnored.: Ioan Ruicu. Grafica: Vasile Ionescu. Foto: N. Pufu. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, iulie, 30. Râmnicu-Vâlcea: apare Vremea. Revistă săptămânală. În continuarea ziarului 7 zile. De la nr.2/sept. 1990, redacţia se mută la Bucureşti. 8 p, format 42 x 29, preţ 5 lei. Dir.: Adrian Păunescu. Secr. gral. de red.: George Chirca. Colectivul de redacţie: Simona Trăistaru, Alexandru Florin Mureşan, Samir Mitrea şi Ion Drăghici – doar la nr.1, Anca Vârlan, Laszlo Dragoş, Iulia Antonie. Grafica: Andrei Păunescu. De la nr. 3/1990 devine cotidian naţional şi apare în ediţii diverse până în dec. 1997. Tip. Rm.Vâlcea, I.P. Sibiu (de la nr.2). CPB

1990, august, Râmnicu-Vâlcea: apare Doina Oltului. Revistă de folclor. Editor: Asociaţia Culturală “Doina Oltului” – Călimăneşti-Vâlcea. 6 p. Dir.: Gheorghe Deaconu. Colaboratori: Marin Bulugea, Ioan Şt. Lazăr, Gheorghe Stamate, Ion Stanciu. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, august, Râmnicu-Vâlcea: apare Corespondent. Publicaţie bilunară de opinie şi acţiune. Ed. Alfa (Rm.Vâlcea). 8 p, format 42 x 29, preţ 4 lei. Tiraj: 15.000 ex. Dir.: Emilian Valentin Frâncu şi Bogdan-Florian Popian, red. şef: Cristian Cocea, secr. red.: Aurelian Vidu. Redactori: Dan Tudor, Bogdan Gibescu, Mihai Popa Radu jr. Corectori: Cornelia Vîlcu, Aurora Sima. Tehnored. Nicoleta Mihăilă. În 1992, fuzionează cu Alutus şi în locul acestora apare Corespondent – Alutus, numerotat în continuare (nr.15, an.III). Editat de S.C. Regal S.R.L., Ed.Alfar (Rm.Vâlcea). Acelaşi format, tiraj: 3.000 ex. Dir.: Emilian Frîncu, red. şef: Cezar Aspru. Redactori: Petre Cichirdan, Carmen Vîlcu, Antoniu Şerbănescu, Dorin Sărdărescu, G. Botoran. Redacţia: Calea lui Traian, bl.8, sc.A, ap.3 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB.

1990, octombrie, 16-30, Râmnicu-Vâlcea: apare Columna. Hebdomadar de spirit şi cugetare românească. La nr.1 se menţionează în caseta redacţională că “apare deocamdată bimensual”. Doar 3 numere, ultimul din 1991. 8 p, format 42 x 29, preţ 4,75 lei, tiraj: 12.000 ex. Scoate suplimentul Micro-almanahul amorului. Red. şef: Nicolae Bănică-Ologu. Red.: Mariana Bănică, Petre Beşliu-Munteanu, Petru Irimescu, Liviu Marinescu. Grafica: Cornel Marin Chiorean. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1990, octombrie, 24. Râmnicu-Vâlcea: apare Cetatea. Periodic al Prefecturii Judeţului Vâlcea, până în 1991. Red. şef: Dorel Constantinescu, secr. gral. de red.: Marcel Ionescu. 8 p, format 42 x 29, preţ 4 lei. Tiraj: 15.000 ex. Red.: Bd. Tudor Vladimirescu nr. 7-9 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm. Vâlcea. CPB

1990, noiembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Chimex. Conţine probleme şi teste pentru liceu şi admiterea la facultate. Anunţat ca bilunar, a apărut un singur număr. Tiraj: 6.000 ex. Red. şef: Alice Moldoveanu, secr. de red.: Doina Moldoveanu. Ed. Alfa (Rm.Vâlcea). CPB

1990, noiembrie, 14. Râmnicu-Vâlcea: apare Mesager. Gazetă independentă bilunară, până în oct. 1991. 4 p, format 41 x 29, preţ (nr.15): 5 lei. Tiraj: 3.000 ex. Colegiul de redacţie: Ilie Bădiţescu, Ion Ţuca, Ioan Ruicu, Petre Petria, Costea Marinoiu, Daniela Popescu. Redacţia: str. Muncii nr.12 (Rm.Vâlcea.). Tip. Rm.Vâlcea. Reapare în februarie 2001. 4 p, format 32 x 22. Dir.: Ion Ţuca. Tehnored.: Adrianso S.R.L. Tip. “La Secanu” (Rm.Vâlcea). CPB

1990, decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Crimă şi pedeapsă. Revistă de opinie şi atitudine împotriva fenomenului infracţional. Ultimele 2 nr.: în 1991, sub egida Ed. Alpha (Rm.Vâlcea). 4 p, format 42 x 29, tiraj: 20.000 ex. Colegiul de redacţie: Ion Soare (red. şef), Ion Neamu (red. şef adj.), Ofelia Milea. Grafica: Gh. Dican, foto: Alex Dragu [Dragoş Leculete], tehnored. Lili Emilian [Nicoleta Mihăilă]. Difuzare în toată ţara. Tip. Tiparg (Piteşti) - Filiala Vâlcea. CPB

1991

1991. Râmnicu-Vâlcea: apare Micro-almanahul amorului. Subtitlu: “…cu puţin alcool!” Supliment al hebdomadarului Columna, editat de Casa de Editură Olbani. La nr.2/1991, subtitlu: “Cu puţin humor”. 16 p, format 30 x 21, preţ 10 lei. Adm.: Calea lui Traian, bl.L (Rm.Vâlcea). De la nr.2/1991, secretariat şi adm.: C.P. 1, Of. P. 1 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1991, februarie, 6, Râmnicu-Vâlcea: apare Actualitatea vâlceană. Cotidian independent de informaţie şi atitudine, transformat în 1992 în cotidianul Informaţia zilei. Editat de F. R. T. (nr.185/26-28 oct. 1991), S.C. Presstin S.R.L. (nr.376/11 aug. 1992). 4 p, format 42 x 29, preţ: 4, 5, 10 lei. Tiraj: 3-7.000 ex. Red.: Dan Manolăchescu (red. şef), Alin Andreescu, Gabriel Anton, Adrian Dinu, Tudor Iosifaru, Olga Manolăchescu, Iulian Margu, Carmen Minea, Marian Miron, Nicolae Ungureanu, Petre Ungureanu, Elena Ursachi, Anca Vârlan. Adresa: Cpt. Gheorghe Dumitrescu Mărăşanu nr. 1 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1991, martie. Râmnicu-Vâlcea: apare Ghiozdan Magazin. Periodicitate neregulată: nr.2/oct. 1993, nr.3/mai 1994, nr.4/febr. 1995. Dir.: Adrian Toader (doar la nr.1), red. şef: George Achim; redactori: Nichi Ursei, I. Tălmaciu, Titel Andreianu, Petre Mateescu (doar la nr.2). Nr.4, realizator: George Achim (Ed. Ghiozdan). 16 p, format 29 x 21, tiraj: 5.000 ex. (nr.1) – 2.000 ex. (nr.4). Colaboratori: Petre Mateescu, Theo D. Vogel, T. Văcărescu, Traian Gărduş, T. Alexandra [I. Tălmaciu], Lena Moga, Gh. Mihai, Constan. Diucă, Valentin Dolfi, Costică Popescu, Cezar Ilie, Dumitru Bâlă (Dolj), I. Stelar [Ioan Şt. Lazăr], Ion Soare, Mircea Bârsilă (Piteşti). Tip. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

1991, august. Rm. Vâlcea: apare Zodiac afectiv. Supliment al revistei “Sex şi crimă”. Nr.2 şi ultimul: sept. 1991. Publicaţie lunară de divertisment, cu articole de parapsihologie, chiromanţie, povestiri SF etc. Ed. Alfar, str. Gral. Magheru nr. 35 (Rm.Vâlcea). Bicolor, cu difuzare naţională, 16 p, format 30 x 21, preţ 20 lei. Tiraj: 45.000 ex. [La nr.2, dir.: Emilian Frâncu, Bogdan Popian, red. şef: Sorin Neacşu.] Tip. Rm.Vâlcea. CPB

[1991, iunie]. Râmnicu-Vâlcea: apare Mefisto. Revistă lunară de divertisment axată pe spiritism, povestiri SF şi erotice. Editată la Ed. Alfa (Rm.Vâlcea). La nr.4/nov. 1991: Ed. Alfar (Calea lui Traian, bl.8, sc.A, ap.3, Rm.Vâlcea) şi subtitlul: Supliment al revistei “Sex şi crimă”. Concursuri de povestiri pe teme erotice dotate cu premii. 16 p, format 30 x 21, preţ 15 lei Tiraj: 20.000-40.000 ex. Red. şef: Sorin Neacşu. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1991, iulie. Râmnicu-Vâlcea: Apare Flagrant delict. Publicaţie a Direcţiei de Poliţie a Judeţului Vâlcea. Scrisă de şi despre poliţişti. La nr. 13/1992, subtitlul: “Periodic de informaţie editat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vâlcea”. 8 p, format 42 x 29, 5 lei (nr.1), 20 lei (nr.13), tiraj: 10.000 ex. Colegiul de red.: Constantin Dragoş (preşed.), Mihai Călin Gheorgheasa (red. şef), redactori: Ion Rădoi, Ion Crânguş, Constantin Goanţă, Vasile Taifas, Gheorghe Nisipeanu. Red. şi adm.: Rm.Vâlcea, Calea lui Traian nr.107 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1991, august. Râmnicu-Vâlcea: apare Curier expres. Totul despre/pentru Vîlcea şi Vîlceni. Revistă lunară editată de redacţia ziarului Curierul de Vîlcea. 8 p, format 42 x 29, 10 lei nr., tiraj: 9.000 ex. Red. şi adm.: Calea lui Traian nr.127 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1992

1992, Râmnicu-Vâlcea: apare Asterisc. Periodic editat de elevii Liceului „Alexandru Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea. 4 pagini, format 29 x 21, tiraj 500 ex. Red.: Sorin Donciu şi Ionuţ Dobrinescu. Reporter: Teodora Rădulescu. Grafica: Pelger Patrick, Daria Cornea. Tehnored. computer.: Incognito S.R.L. Tip. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

1992, ianuarie. Râmnicu-Vâlcea: apare Povestea vorbii. Suplimentele “Calende” - Literatură, artă, cultură. Un singur număr, sub îngrijirea Inspectoratului Judeţean pentru Cultură Vâlcea. 8 p, format 34 x 24, preţ 20 lei, tiraj: 5.000 ex. Coord.: Doru Moţoc. Red.: George Achim, Felix Sima, Ioan Lazăr, Mihai Buşe, Vasile Nistor. Grupul de publicaţii, editură, librărie “Calende”. Dir.: Călin Vlasie, red. şef publicaţii: Al. Th. Ionescu, red. şef editură: Nicolae Oprea. Tip. “Tiparg” S.A. (Piteşti). CPB

1992, Râmnicu-Vâlcea: apare Lumina lumii. Revistă sub egida Fundaţiei Culturale “Sfântul Antim Ivireanul” şi a Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” Vâlcea. Apoi doar cu subtitlul: Revista Fundaţiei Culturale “Sfântul Antim Ivireanul”. 46 p, format 21 x 14, ultimul nr: 12/2003. Colegiul redacţional: I.P.S. Bartolomeu Anania, preşedinte de onoare al fundaţiei, P.S. Gherasim, episcopul Râmnicului, acad. Gabriel Ştrempel, prof.univ.dr. Eugen Negrici, Constantin Mateescu, scriitor, P.S. Irineu Slătineanul (red. şef), prof.dr. Ioan Şt. Lazăr (red. şef adj.), Marian Creangă (secr. de red.), pr.drd. Ilie Ivan, Costea Marinoiu, prof. Ion Predescu, dr. Dragoş Serafim, prof. Ion Soare. La nr.7, intră în colegiul de redacţie: pr.icon. stavrofor Dumitru Bălaşa. Comitet de red.: P.S. Irineu Slătineanul (red. şef), prof.dr. Ioan Şt. Lazăr (red. şef adj.), Nicolae State-Burluşi (secr. de red.), prof. Dumitru Lazăr, dr. Dragoş Serafim, prof. drd. Ion Soare, pr. prof.dr. Nicolae Bălaşa. Red. şi adm.: Bibl. Jud. “Antim Ivireanul”, str. Ana Ipătescu nr.1 (Rm.Vâlcea). Tip. “Almarom” (Rm. Vâlcea). CPB

1992. Râmnicu-Vâlcea: apare Oltenia. Revistă independentă pentru judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. De la nr.4/3-15 aug. 1992, titlul: Oltenia azi. Bilunar, 8 p, format 42 x 29, preţ: 20 lei, tiraj: 4.000 ex.. Red. şef: Florea Ciobanu, red.: Ioan Ruicu (secr. red.), Valeria Ciobanu, Gh. Florea (Craiova), Carol Bora, Aurel Popescu, Gh. Stamate, Nicolae Fulga, Nicolae Ciurea, Ştefan Ionescu, Ion Ţuca. Red.: str. Dacia nr.10, apoi str. Cerna nr.23 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1992. Râmnicu-Vâlcea: apare Corespondent – Alutus, noua denumire a publicaţiei Corespondent, care de la nr.15, an.III se uneşte cu Alutus. Editat de S.C. Regal S.R.L., Ed.Alfar (Rm.Vâlcea). 8 p, format 42 x 29, preţ 10 lei, tiraj: 3.000 ex. Dir.: Emilian Frîncu, red. şef: Cezar Aspru. Redactori: Petre Cichirdan, Carmen Vîlcu, Antoniu Şerbănescu, Dorin Sărdărescu, G. Botoran. Redacţia: Calea lui Traian, bl.8, sc.A, ap.3 (Rm.Vâlcea). Tip. Rm.Vâlcea. CPB.

1992, iulie, 9. Râmnicu-Vâlcea: apare Monitorul vâlcean. Săptămânal de opinie şi informaţie. Editat de Societatea Comercială Perom-Impex SRL până în august 1992. 4 numere, 4 p, format 42 x 29, preţ 10 lei. Tiraj. 5.000 ex. Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1992, iulie, 25. Râmnicu-Vâlcea: începe să emită Radio Metronom (str. Carol I nr.1, Rm.Vâlcea). Dir. gen.: George Chircă. Red. şef: Marius Albu, apoi Corina Iordache. Web site: www.metronom.ro. CPB

1992, septembrie, 1. Râmnicu-Vâlcea: apare Informaţia zilei. Cotidian independent.  Editat de S.C. Trado S.R.L. Râmnicu-Vâlcea. La primul număr, titlul ziarului: Informaţia zilei de Vâlcea. 4 pagini, format 60 x 42, preţ 20 lei, tiraj: 5.000 ex.. Apare până în dec. 1994, cu o componenţă schimbată a redacţiei. Preşed.: prof. Traian Dobrinescu, dir.: Florian Tuţă, red. şef: Dan Manolăchescu, red. şef adj.: Lucian Pavel (din 1993), secr. g-ral de red.: Teodor Firescu, apoi Florin Remus Mănoiu. Redactori: Petre Coman, Marcel Ioniţă, Marian Marin, Silvana Radu, Adrian Sandu, Laura Săceanu, Carmen Sofianu, Valeria Tănase, Miron Stuparu (tehnored.), Andy Paraschivescu (foto). Red.: str. Cpt. Gh. Mărăşanu nr.1, apoi Ostroveni, Casa Tineretului şi Ştiinţei (Rm.Vâlcea.) Tip. Rm.Vâlcea. CPB

1992, decembrie. Călimăneşti-Vâlcea: apare Călimăneşti. Publicaţie a Primăriei Călimăneşti-Vâlcea. 2 numere, 4 p, format 47 x 32, preţ 100 lei. Dir.: ing. Ion Lăzărescu. Red.: prof. Emilia Isac (red. şef), bibl. Fenia Driva (secr. red.), medic Gh. Mămularu, prof. Dumitru Mitrana, ec. Constantin Necşoiu, ing. Ilie Nemeş, av. Constantin Preda, arhim. Vamaliil Vaida, prof. Coca Zgripcescu, pictor Mihai Scărlătescu (grafica). Tip. Episcopiei Râmnicului (Rm.Vâlcea). CPB

1993

1993. Râmnicu-Vâlcea: apare Riviera vâlceană. Revistă lunară de informaţie culturală şi publicitate. 4 p, format 42 x 29, sporadic. Editată de S.C. Riviera S.R.L. şi S.C. Almarom S.R.L. (Rm.Vâlcea). Consiliul director: Gigi Udubae, Cornelia Găitănaru, Silvian Marinescu, Mircea Doru Marinescu, Tiberiu Sztoika. Red. şef: Ion Soare. Red. şef adj.: Gigi Udubae, Ionuţ Bunea, Adrian Şuiu, liliana Bunea, Gigi Predoi. Machetare: Alina Matei-Iochi. Tehnored. computer.: Incognito (Rm.Vâlcea). Tip. Almarom (Rm.

Vâlcea). CPB

1993. Râmnicu-Vâlcea: apare Partener. Buletin de informaţie [informativ] editat de Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea. Lunar, 16 p, format 29 x 21. Sub redacţia lui Dorel Constantinescu, Anca Rouă, Marcel Ionescu. Adresa: str. Regina Maria nr. 7 (Rm.Vâlcea). CPB

[1993]. Râmnicu-Vâlcea: apare Integrame. Inedit. Revistă editată de S.C. Inedit S.R.L., iar la nr.34/1997: S.C. Carmirel S.R.L. Full-color, 16 p, format 29 x 21, preţ 700 lei. Dir.: Cornelia Vâlcu, Mirela Antonescu (la nr.18), în colaborare cu S.C. Enge S.R.L., director Gheorghe Culici. Dir. onorific: N. Gh. Popescu-Rebus. Red. şef: Ion Soare, red.şef.adj.: George Achim. Red.: Toma Pascu, Damian Bâldea, Viorel Tudan, Iustin Constantinescu, C. Corabu. Tip. Infopress S.A. (Odorheiu Secuiesc). CPB

1993. Râmnicu-Vâlcea: începe să emită Radio Etalon (Bd. Tineretului nr.1), pe frecvenţa 101,6 MHz, proprietatea S.C. Etalon S.R.L. (dir. general: Iulian Margu). Între 1993-1995, dir. executiv: Doru Moţoc, care este mai apoi şi dir. general al Radioteleviziunii Etalon. În prezent, dir. executiv: Mihai Mihăiţă. CPB

1993, ianuarie. Râmnicu-Vâlcea. Apare Vâlcea. Ziar de informaţie. Editat de B & M Gaudeamus Company, avându-l ca preşed. de onoare pe John Lee (BBC Londra). 10 numere, 16 p, tiraj 12.000 ex.. Dir.. Mihai Mănăilescu, red. şef: Romeo Băescu, secr. de red.: Bogdan Grigore, publicist comentator: Tudor Iosifaru. Red.: Dragoş Bene, Caria Ciublea, Mihai Ciupercă, Alin Dumitrescu, Robert lăzăroiu, Adrian Novac, Liviu Popescu, Dumitru Raicu, Ana-Maria Popescu, Mihaela Sanda, Ovidiu Stângă, Cristian Turcu, Floriana Voicu, Mariana Zguroiu, Andy Paraschivescu (fotoreporter). Tehnored. computer.: Incognito SRL. Tip. Intergraph (Bucureşti). CPB

1993, mai. Râmnicu-Vâlcea: apare Vâlcea literară. Pagini din antologia scriitorilor vâlceni. 7 numere, până în 1994. Revistă de istorie şi critică literară, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Vâlcea. 8 p. Realizator: Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Vâlcea. Colectivul de redacţie: Marian Creangă, Gheorghe Deaconu, Ioan St. Lazăr, Ion Predescu, Mihai Buşe. Foto. Ion Lazu. Grafica: Felix Sima. Tip. Conphys (Râmnicu-Vâlcea). CPB

1993, septembrie, 1. Râmnicu-Vâlcea: apare Pandurul. Publicaţie destinată membrilor şi simpatizanţilor Partidului România Mare, a tuturor acelora care sunt români şi gândesc româneşte. Serie nouă, preluând titlul unei reviste apărute între 1933-1947. Au fost scoase 17 numere, ultimul din 10 august 1994. Dir. şi red.: Ion Măldărescu. Format A4, 6 p (iniţial doar 2 p computerizate). CPB

1993, septembrie, 15. Râmnicu-Vâlcea: începe să emită Radio Vâlcea 1, pe frecvenţa de emisie de 71,21 MHz, conform licenţei de transmisie a programelor radio obţinută de la Consiliul Naţional al Audiovizualului în 23 iulie de către S.C. Regal S.R.L. Dir. fondator: Emilian Valentin Frâncu. Dir. executiv: Diana Ştefănescu. Adresa: Scuarul Mircea cel Bătrân nr.8, Complex Sârguinţa, et.8 (Rm.Vâlcea). Web site: www.valcea1.ro. CPB

1993, decembrie, 19. Râmnicu-Vâlcea: începe să emită postul de televiziune Vâlcea 1, pe canalul 21 UHF, conform licentei de transmisie a programelor de televiziune dată de  Consiliul National al Audiovizualului pe 26 noiembrie. Dir. fondator: Emilian Valentin Frâncu. Dir. executiv: Alexandru Sidorencu. CPB

1994

1994. Râmnicu-Vâlcea: începe să transmită Televiziunea Etalon (Bd. Tineretului nr.1, Casa Tineretului, et.9), proprietatea S.C. Etalon S.R.L. (dir. general: Iulian Margu). Red. şef: Mihaela Gogiu. Realizator principal: Diana Deleanu, laureată a mai multor festivaluri naţionale şi internaţionale pentru film documentar. CPB

[1994]. Râmnicu-Vâlcea: apare Integrame. Tandem. Editată de S.C. Inedit S.R.L. Full-color, 16 p, format 29 x 21, preţ 350 lei. Dir.: Cornelia Vâlcu, Mirela Antonescu, în colaborare cu S.C. Enge S.R.L. (dir. Gheorghe Culici). Dir. onorific: N. Gh. Popescu-Rebus. Red. şef: Ion Soare, red.şef. adj.: George Achim. Tip. Infopress S.A.  (Odorheiu Secuiesc). CPB

1994. Râmnicu-Vâlcea: apare Caruselul poveştilor. Un singur număr. Revistă pentru copii, editată de S.C. Carmirel S.R.L. Policromie, 16 p, format 29 x 21. Red. şef: Ion Soare. Tehnored. şi ilustraţii: Tatiana Roşoga, Mariana Dolofan. Tip. Infopress S.A.  (Odorheiu Secuiesc). CPB

1994, martie. Râmnicu-Vâlcea: apare Almarom. Revistă lunară de cultură şi istorie. Editori: SC Almarom SRL (nr.1), Inspectoratul de Cultură al Judeţului Vâlcea (de la nr.4). 6 p (nr.1), 8 p (nr.4), format 44 x 30. Consiliul director: Silvian Marinescu, Tiberiu Sztoica, Marinescu Doru Mircea. Red. şef: Ion Soare. Red. şef adj.: Ioan Şt. Lazăr, Mihai Buşe (la nr.4). Secr. de red.: Vasile Nistor. Red.: Sergiu Purece (doar la nr.1), Costel Iordăchiţă, Marian Creangă, Dumitru Mitrana, Adrian Şuiu. Machetarea: Alina Lochi-Matei. Tip. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

1994, martie, 1-15. Râmnicu-Vâlcea: apare Impact. Săptămânal independent. 12 p, format 29 x 21, este o publicaţie de tip mozaic, cu o largă paletă tematică. Apar 10 numere. Dir.: Constantin Rotaru, red. şef: Corina Hopârtean, secr. gral. de red.: Doru Ciochină. Red.: Al.Dinu, Ionel Gerea, Mihai Lupu, Florin Popa, Ion Stanciu, Victor Vlad. Fotoreporter: Andy Paraschivescu. Tehnored. computerizată şi tipărire: Rotarexim S.A, (Rm.Vâlcea). CPB

1994, decembrie, 21. Râmnicu-Vâlcea: apare Mica publicitate vâlceană. Unica publicaţie vâlceană exclusiv pentru publicitate. Subtitlu schimbat: Publicaţie de anunţuri şi mare publicitate. Iniţial doar în fiecare miercuri, apoi luni, miercuri şi vineri. 8 p, format 42 x 29, preţ 400, apoi 5.000 lei. Editată de S.C. Pacino S.R.L., apoi S.C. Silpacino S.R.L. (Rm.Vâlcea). Redacţia: str. Gral. Praporgescu nr.46, apoi str. Maior V. Popescu (Rm.Vâlcea). Tip. Tipoholding S.A., apoi Garamond (Cluj-Napoca). CPB

1995

1995. Râmnicu-Vâlcea: apare Printre constelaţii. Revistă dedicată celor 75 de ani de existenţă ai Liceului Teoretic “Mircea cel Bătrân”. Anual, trei numere, ultimul din 1997. 28 p, format 29 x 21, multigrafiată. Coord.: prof. Marinela Capşa. Colectivul de redacţie: Miu Andreeanu, Mitu Rouă, Georgiana Cepa. Grafica şi tehnored.: Cristina Strigoiu. CPB

1995, Rm. Vâlcea: apare Adolescenţa la zi. Publicaţie pentru cei cu inima mereu tânără. Nr.1, ca foaie volantă, iar până la numărul 17 inclusiv, revista a fost multiplicată prin scriere de mână. Nr.1-10/febr. 1997-1999, sunt tehnored. şi tipărite la Ed. Almarom (Rm.Vâlcea), 12 p, alb-negru. Coord.: prof. Marinela Capşa. Colab.: prof. Mariana Trainea, prof. Mihaela Constantinescu. Red.-şef: Ana Maria Avram. Red.: Alexandra Săceanu, Costin Chesnoiu, Viorel Proteasa, Ştefania Luca. Din an.V, 1999, serie nouă, format 29 x 21. Adaugă la subtitlu: “Magazin de divertisment. Publicaţie trimestrială”. Colab.: prof. Carmen Matei, prof. Mariana Avram. Ultimii doi redactori sunt înlocuiţi de Ramona Cravă şi Alina Văduva. Tehnored. computer.: Intergraph (Rm.Vâlcea). Apare sub egida Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân” Rm.Vâlcea. CPB

1995, [martie]. Drăgăşani-Vâlcea: apare Informaţia Drăgăşanilor. Gazetă independentă. Editor: Gazeta Oltului. 8 p, format 42 x 29. Colegiul de redacţie: Dumitru Chiriţoiu (dir.), Adrian Fugăreţu (red. şef), Florin Neagoe (secr. de red.), pr. Dumitru Bălaşa, dr. Valeriu Dinculescu, dr.ing. Gheorghe Condei, ec. Dumitru Iordache, ing. Ion Neacşu, ing. Eugenia Armăşoiu. Red.: Marian Burlan, Iulian Roman, Marian Nicolae. Foto: George Tulea. Adresa redacţiei: str. Gib I. Mihăescu nr 22 (Drăgăşani). CPB

1995. Suteşti-Vâlcea: apare Dokiana. Revistă de cultură. Ulterior adaugă la subtitlu: “Traco-Dacă”. 16 p, apoi 8 p, format 32 x 21, gratuit. Dir. fondator: Pr. Dumitru Bălaşa. Red. şef: pr. Ion Gh. Marinescu, care continuă să scoată revista şi după moartea fondatorului. Nr.2/2003, cu titlul Dokiana – pr. D. Bălaşa. La început, revista este patronată de dl. Ştefan Prală, Drăgăşani-Rusidava. Red. şi adm.: comuna Suteşti, jud. Vâlcea. Tehnored. computerizată: S.C. Achido S.R.L. (Rm.Vâlcea). Tip. S.C. Gutenberg S.R.L. (Craiova). CPB

1995, ianuarie, 16-22. Râmnicu-Vâlcea: apare Jurnalul de Vâlcea. Săptămânal de atitudine economică, socială şi culturală, până la numărul 220/5 mai 1999. Editat de Tipografia Tiparg Râmnicu-Vâlcea şi S.C. Jurnalul S.A., sub egida S.C. General Market International. Red.: B-dul Nicolae Bălcescu, nr.1 (Rm.Vâlcea). 12 p, format 42 x 29. Consiliul director: Ilie Bădiţescu, Veronel Rădulescu; red. şef: Ion Stanciu; şef departament publicitate: Mircea Perpelea; grafică şi fotografie: Marcel Ionescu; red.: Dumitru Andronie, Gheorghe Bonciu, Marian Creangă, Corneliu Drăghici, Nicolae Dobre; secr. de red.: Ion Ruicu, Gheorghe Ionescu, Amalia Marinescu, Sergiu Purece, Mihai Sporiş, George Voica. De la o vreme ziarul a trecut numai sub direcţia lui Veronel Rădulescu şi a red. şef Ion Stanciu, având colaboratori pe: George Voica, Veniamin Micle, Mihai Sporiş, Constantin Oprescu, Constantin Dârnescu, Gh. Bonciu ş.a. CPB

1995, mai. Râmnicu-Vâlcea: apare Athomos. Revistă de fizică a Liceului “Mircea cel Bătrân”. 1920 – 1995. 20 p; format 29 x 21. Nr. 2 editat cu ocazia Olimpiadei Naţionale de Fizică de la Râmnicu-Vâlcea (23-29 martie 1996). Tip. Almarom şi SC ASSOFT-IBM SRL (Rm.Vâlcea). CPB

1995, mai. Râmnicu-Vâlcea: apare Arhitecţii spiritului. Revistă cultural-ştiinţifică a Şcolii Normale „Matei Basarab” Râmnicu-Vâlcea. 2 numere, ultimul din iunie 1999. 36 p, format 27 x 20, tiraj 2.500 ex. Alb-negru, coperta policromă. Dir. onorific: prof. Gheorghe Georgescu, dir. adj.: Nicolae Ciurea şi Aurel Badea. Tehnored. computer.: ing. Liviu Bârjega şi ing. Cristian Bârjega, cu sprijinul publicaţiei „Bazar Oltenia” (dir.: dr. ing. Mircea Perpelea). Tip. S.C. Lotus Co. S.R.L. Craiova.

1995, octombrie, Rm. Vâlcea: apare Muguri. Revistă cultural-ştiinţifică. Revistă a Şcolii (generale) nr.2 Traian Râmnicu-Vâlcea. 24 pagini, format 29 x 21, coperţi policrome. Colegiul director: prof. Mircea Daneş; prof. Dumitru Dumitrescu; prof. Silviu Grecu. Redactor-şef: înv. Rozica Marinoiu. Redactori: prof. Ileana Dumitraşcu; Aurica Berbecaru; prof. Emil Mitrache; Corina Dumitrescu. Elevi: Ciprian Ivan, Oana Momete, Anca Păunescu, Cosmin Cosnoiu, Carmina Bădiţă, Alexandru Ciobanu, Bogdan Codruţ, Ana Maria Giura. La nr.1, redactor: Rozica Marinoiu. Colegiul director: prof. Constantin Smarandache – dir. şcolii, prof. Alexandru Cârceag – dir. adjunct, prof. Dumitru Dumitrescu – dir. adjunct. Apare la Ed. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

1996

1996. Drăgăşani-Vâlcea: apare România de azi. Săptămânal naţional de informaţii, anchetă şi analiză, până în 1999. 8 p, 58 x 38, preţ 1.500 lei. Dir. gen. Dumitru Chiriţoiu, red. şef. George Tulea, dir. imagine Florenţ Mocanu, secr. de red. Mihaela Turcu. Red.: Cătălin Constantin, Ion Olaru, Iulian Roman. Fotoreporter-Difuzare: Cătălin Drăguşin. Redacţia: Drăgăşani, str. Gib I. Mihăescu nr.22 (Muzeul Viei şi Vinului). Redacţii şi la Alba Iulia, Mureş, Covasna, Harghita, Dâmboviţa, Argeş, Gorj, Mehedinţi. Colab. Maria Moroşan, Silvia Popescu, Ion Marinescu, Luiza Pop, Doru Căpătaru, Mina Văcărescu, Coman Vasile Sică, Alina Popescu, Marilena Duţă, Marian Niţu. Tipografia de Sud (Craiova). CPB

1996, ianuarie-februarie. Drăgăşani-Vâlcea: apare Grandiflora. Gazetă independentă. Iniţial, ca supliment al ziarului Informaţia Drăgăşanilor. 8 p, format 58 x 38. Red. şi adm.: str. Gib I. Mihăescu nr. 22 (Drăgăşani). Dir.: Dumitru Chiriţoiu, red. şef: Florin Neagoe, secr. de red.: George Tule. Colegiul de onoare: pr. Dumitru Bălaşa, col. Petre Niţu, ing. Eugen Armăşoiu, ec. Dumitru Popescu, jud. Vasile Dobre, sing. Ion Vasilichia, ec. Vasile Bleotu, ing. Ion Neacşu. Tehnored. şi tip. Editura Sud (Craiova). CPB

1996, februarie, 19: S.C. Regal S.R.L. (dir. general: Emilian Valentin Frâncu) pune în funcţiune mai multe posturi locale de radio şi de televiziune în judeţul Vâlcea. În oraşul Horezu (str. Tudor Vladimirescu nr. 101, Complex Mobitex, et.3) încep să emită Radio Vâlcea 2 (dir. executiv: Adi Diaconu), pe 66,2 MHz, ulterior 95,1 MHz, şi Televiziunea Vâlcea 2 (dir. executiv: Constantin Iovan), pe canalul 36 UHF. În municipiul Drăgăşani (str. Gib. Mihăescu, Hotel Rusidava, et. 5-6) - Televiziunea Vâlcea 3, pe canalul 48 UHF. Web site: www. valcea1.ro. CPB

1996, iunie, 1. Berbeşti-Vâlcea: apare Revista elevilor. Editată de Grupul Şcolar “Preda Buzescu” Berbeşti-Vâlcea. 30 p, format 29 x 21. Coord. Prof. Dumitru Ciobanu. Corector: prof. Maria Cumpănăşoiu. Red. şef: Cătălin Lazăr (elev), red. şef adj.: Simona Mande (elev), secr. red.: Alexandra Anghel. CPB

1996, iulie. Râmnicu-Vâlcea: apare Loviştea. Periodic social-cultural editat de Fundaţia “Ţara Loviştei”. Supliment găzduit de Curierul de Vâlcea. Un singur număr, de format 42 x 29, 4p. CPB

1996, mai. Râmnicu-Vâlcea: apare Învăţătorul, serie nouă a publicaţiei fondate de Teodor Geantă în 1925. Acum, Revista Filialei învăţătorilor „Teodor Geantă”, editată de Fundaţia “Dascălul vâlcean”. 20+4 p. Dir.: Constanţa Badea, red. şef: Rozica Marinoiu, secr. de red.: Magdalena Nistor şi (din august) Paul Dumitrescu. Membri: Maria Pelecudi, Gh. Stoienescu, Liliana Codreanu, Elena Păun, Alina Veţeleanu, Adrian Veţeleanu, Silvia Barbu (din august), Ion Paraschivoiu. Tip. “Offsetcolor” Rm. Vâlcea, iar din august, culegerea şi tehnored. computerizată: S.C. Curier S.R.L. Râmnicu-Vâlcea, la Imprimeriile căreia se şi tipăreşte. CPB

1997

1997. Râmnicu-Vâlcea: apare Şi noi! Revistă a Liceului Teoretic “Mircea cel Bătrân” Râmnicu-Vâlcea. 6 p. Coordonator: prof. Luminiţa Mănescu. Red. şef: Cristina Sztoika. Red.: Ana Maria Ţepuş, Ana Daniela Popescu. Tehnored. computerizată: Ed. Almarom (Rm.Vâlcea). Tip. Fundaţia Alma Mater (Rm.Vâlcea).

[1997]. Râmnicu-Vâlcea: apare Integrame inedit. Revistă editată de S.C. Inedit S.R.L., iar la nr.34/1997: S.C. Carmirel S.R.L. Full-color, 16 p, format 29 x 21, preţ 700 lei. Dir.: Cornelia Vâlcu, Mirela Antonescu (la nr.18), în colab. cu S.C. Enge S.R.L., director Gheorghe Culici. Dir. onorific: N. Gh. Popescu-Rebus. Red. şef: Ion Soare, red. şef. adj.: George Achim. Red.: Damian Bâldea, Viorel Tudan, Iustin Constantinescu, C. Corabu. Tip. Infopress S.A. (Odorheiu Secuiesc). CPB

1997. Drăgăşani-Vâlcea: apare Actualitatea drăgăşăneană. Ziarul drăgăşănenilor adevăraţi. Săptămânal editat de Fundaţia Filantropică “O rază…” 4 p, format 42 x 29, preţ 1.000 lei. CPB

1997. Râmnicu-Vâlcea: apare Univers vâlcean, până în 1998. Red.: Florin Remus Mănoiu. CPB

[1997, mai]. Rm. Vâlcea: Apare Ţânţarul. Organ umoristic. Editat de Clubul Umoriştilor Vâlceni de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Vâlcea. Dir.: Constantin Pârvu. 8 p, format 30 x 21, tiraj: 1.000 ex. (nr.1) – 200 ex. (nr.6). De la nr.2/aug. 1997, red. şef: George Achim, red. şef adj.: Nichi Ursei, Ion Tălmaciu – şef imagini, Rim Gedulea (apoi Marin Bulugea) – şef de comunicare, Daniel Triteanu (apoi Titel Andreianu) – şef de reprezentare, Alexandru Mircescu – şef “optimişti”, Alecu Sanda –şef subredacţie Călimăneşti, Theodor Barbu – şef subredacţie Drăgăşani, Maria Tufeanu – secr. gral. de red. Serie nouă, de la nr.7/oct. 2000, cu subtitlul: Organ Umoristic al Clubului Umoriştilor Vâlceni. Supliment inclus în revista Publicitatea 1, se vinde împreună cu aceasta în 2.000 ex. Editată de S.C. Achido S.R.L., dir.: Gelu Achim Statie, până în aprilie 2003. În redacţie intră: Titel Andreianu, Nicolae Mazilu şi Dorian Ungureanu (secr. de red.), precum şi Constantin Poenaru, Vivi Ştefănescu şi Gigi Poşircă - de la nr.22. De la nr.23/iun. 2003, altă serie, îşi schimbă numele în Tele(grafic)haz. Remarcată la Concursuri de umor: Bistriţa, Focşani, Ploieşti, Slatina, Braşov. Tip. Gutenberg International (Craiova). CPB

1997, iulie, 1. Râmnicu-Vâlcea: apare Publicitatea Vâlceană 1. Săptămânal de informaţii. Slogan: “Informaţia este secretul afacerii reuşite!” Titlu şi subtitlu schimbate ulterior: Publicitatea 1. Săptămânal de publicitate, informaţii de afaceri şi imobiliare. Editat de S.C. Achido S.R.L. Agenţia de publicitate Eco Rm.Vâlcea. Parţial color, iniţial 8 p, apoi 12-16 p, format 42 x 31, preţ 1.500 lei. Dir. editori: Mircea Perpelea, Gelu Achim Statie (care rămâne singur editor general). Red. şef: Petre Ungureanu. Fotoreporter: John Feraru. Tehnored. computerizată şi culegere text: Florin Olaru. În 1999, suplimentul Cui i-e frică de publicitate, realizat şi lansat împreună cu Agenţia de publicitate Open 3T. Din 2000, suplimentul de umor Ţânţarul şi suplimentul cultural Ochean. Redacţia: Calea lui Traian nr.123 (Rm.Vâlcea). Tip. Imprimeriile Curier (Rm.Vâlcea) – primele 10 numere, apoi Gutenberg Internaţional (Craiova). CPB

1997, septembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Viaţa Vâlcii. Cotidian independent al judeţului Vâlcea. 8 p, format 62 x 42, preţ 1.000 lei. Iniţial, parte din Trustul de Presă “Republica” Publishing & Advertising. Adresa: Calea lui Traian nr. 127 (Rm.Vâlcea). Din 2002, supliment Mica Publicitate, redenumit din 2005 Publicitate, 4 p, inclus în ziarul de marţi, joi şi sâmbătă. Directori: Gheorghe Smeoreanu, Petre Tănăsoaica (rămas apoi patron unic şi editor şef). Dir. onorific, până la stingerea sa din viaţă în 2005: George Ţărnea (care a dat şi numele ziarului). Red. şef succesivi: Dorel Iuga, Robert Dinţoi (director, din 2004), Gabriela Bercea. Tip. Gutenberg International (Craiova), apoi Ed. S.C. Petras S.R.L. Ed. online: www.viatavalcii.ro. CPB

1997, decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Năzuinţe. Revistă trimestrială pentru elevii claselor V-VIII, a Liceului Teoretic „Mircea cel Bătrân” Râmnicu-Vâlcea. 14 pagini, 29 x 21. Coordonator: prof. Maria Matei. Red.: Bogdan Florea, Ana-Maria Drăghici, Carina Petcoff, Andreea Tudor, Diana Gergeanu, Oana Constantin, Diana Crăciunescu, Mihaela Georgescu, Andra Popescu, Traian Colţan, George Cristian Dumitraşcu, Alexandra Dincă, Andreea Vergu, Lucian Stuparu, Amalia Bolovan, Luana Lăzărescu, Adelina Rizescu, Corina-Nicoleta Ene, Raluca Dumitrescu, Oana Bejenearu, Ciprian Popescu, Vlad Moise, Florin Dragoş Tănase, Augustin Stancu, Darian Mihalcea. De la nr.6/april. 1999, revista apare lunar, se schimbă şi colectivul de redacţie, coperta în policromie, 16-20 p. Dela nr. 8, se schimbă denumirea Liceului în Colegiu Naţional “Mircea cel Bătrân”. Din 2000, apare semestrial. Editori: B.B.S. - Pagini Naţionale. Tip. Conphys (Rm.Vâlcea.) CPB

1998

1998. Horezu-Vâlcea: apare Copilărie şi vis. Revistă de Ghiozdan a clasei a VIII-a B, Liceul “Constantin Brâncoveanu”, Horezu – Vâlcea. Nr.4/2000, 34 p, format 29 x 21, alb-negru.Dir. coord.: prof. Polixena Băescu. Red. şef: Cristina Ursescu. Red.: Sebastian Fârtat. Tehnored. computerizată: Luminiţa Tudorescu. Editura: Centrul Judeţean de Creaţie Târgu-Jiu. CPB

1998, Drăgăşani-Vâlcea: apare România turistică. Revistă bilunară de promovare a turismului, agroturismului şi civilizaţiei rurale. Editată de SC Informaţia “România de azi”SRL, str. Traian, bl.F, sc.D, ap.2, Drăgăşani, jud.Vâlcea. 24 p, format 42 x 29. Dir. general: Dumitru Chiriţoiu. Dir. publicaţie: George Tulea. Dir.executiv: Ion Olaru. Colegiul de redacţie: Iuri Duţă, apoi Mihai Dănilă (red. şef), Mihaela Turcu (secr. de red.), Doru Căpătaru, Aurel Manea, Simion Picioc, Florentin Smarandache (diaspora). Redactori din principalele judeţe cu potenţial turistic. CPB

1998. Jiblea-Veche-Vâlcea: apare Muguri cozieni. Revista Şcolii cu clasele I-VIII Jiblea-Veche. 54 pagini (apariţie ocazională), format 29 x 21. Comitetul de redacţie: prof. Dumitru Mitrana (red. şef), prof. Viorel Cuprian (dir.), prof. Aurel Ciucă, învăţător Irinel Morăreţu, Zamfira Dincă, Roxana Iacob, Georgiana Crăciun; Mihai Dima (elevi). Graficieni: prof. Mirela Cheran, Mihai Scărlătescu. Tehnored. computerizată: ing. Tiberiu Zamfir. CPB

1998. Râmnicu-Vâlcea: apare Vocea Vâlcii. Săptămânal de informaţii şi luptă împotriva corupţiei. Din 2004, bisăptămânal (luni şi joi). 16 p (din care 8 p în policromie), format 42 x 31, preţ 50 bani. Ed. S.C. Promeo Media S.R.L. Dir. onorific: Ştefan-Sorin Zamfirescu. Dir. Paul Ştefan. Red. şef: Romeo Popescu, secr. gral. de red.: Magda Ţolea. Sediul: Str. Calea lui Traian nr.3, apoi Bd. Tineretului nr.1 (Rm.Vâlcea). Tip. Gutenberg Internaţional, apoi Alma Cons (Craiova). Ed. online: www.voceavalcii.ro. CPB

[1998]. Râmnicu-Vâlcea: apare Speranţa. Săptămânal de informaţie şi opinie. Slogan: „Citeşte şi fii informat”. An.II, nr.29, 19-25 februarie [1999], 8 p, format 42 x 31, preţ 1.500 lei. Editat de SC The Promotion SRL. Dir.gen. Ligya Diaconescu, red. şef. Nicu Cismaru. Colectivul de redacţie: Dan Stoian, Paul Titescu, Mircea Gumeniuc, Ionel Gerea, şef agenţie publicitate: Robert Uţă. Tehnored. computerizată: Intergraph Rm.Vâlcea. Adresa red. str. Gral. Praporgescu nr.10 (Hotel Alutus) Rm. Vâlcea. Tip.: Gutenberg International SA Baza Industrială Alma Cons (Craiova). CPB

1998, februarie, 12-18. Râmnicu-Vâlcea: apare Info Puls ’98. Săptămânal de opinie, cultură şi informaţie. Editor: S.C. Viorica S.R.L. Distribuit în judeţele Vâlcea şi Dolj. 16 p, format 42 x 32, preţ: 3.300 lei. Dir. general: Constantin Tanislav. Dir. adj.: Tiberiu Pârnău. Red. şef: Adrian Pană. Tip. Gutenberg International (Craiova). Din 2000, titlu şi subtitlu schimbate: Info Puls. Săptămânal de opinie şi informaţie. Distribuit în Oltenia. Din 2002: Bisăptămânal independent de informaţie şi opinie. Format 44 x 29. Red. şef: Dana Nedescu. Tip. S.C. Tribuna S.A. (Sibiu). Din 2004: Info Puls de Vâlcea. Cotidian independent. Slogan: “Noi îţi spunem tot ce vrei să ştii”. Format 42 x 29. Dir. adj.: Dana Dinu. Red. şef: Octavian Herţa. Secr. red.: Dorian Ungureanu. În 2005: Cotidian independent al Judeţului Vâlcea. Intră în colegiul redacţional: Candida Eftimie, Petre Cichirdan, Constantin Poenaru. În 2006, suplimentul InfoMagazin, inclus în ziar. Tip. S.C. Petras S.R.L. Din iul. 2007, dir.: Dana Tanislav. Editor: S.C. Taniplus Dani S.R.L. Preţ 0,80 lei. Redacţia. Str. Dan Basarab nr.6 (Rm.Vâlcea). Ed. online: www.infopuls.ro. CPB

1998, februarie, Rm. Vâlcea: apare Credinţa ortodoxă. Revista Seminarului Teologic Liceal “Sf. Nicolae”, continuă. Format 29 x 21, 60 p, coperta policromie cu portretul Sfântului Nicolae. Preşedinte: P. S. Gherasim – Episcopul Râmnicului. Vicepreşedinte_ P.S. Irineu – Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului. Colectivul de redacţie: pr. prof. Ion Bălăceanu, pr. prof. Petre Mateescu, pr. prof. Vasile Simion, pr. prof. Ion Gavrilă, pr. prof. Ion Răducu, pr. prof. George Pomeneşte, pr. prof. Constantin Cârstea. Red. responsabil: Nicolae Bălaşa. CPB

                //Trepte. Revistă cultural-ştiinţifică. Bălceşti-Vâlcea. Nr.1-8, 1969, 60 p (5-6) în 1974.

                Colectivul de redacţie: Victor Păun, anul IV C, redactor-şef; Mihaela Văduva, anul IV A, redactor; Teodora Popa, anul IIC, redcator; gheorghe Popescu, anul IV B, redactor; Victor Răducănoiu, anul II B; Doru Bogheanu, cl.a VIII-a A, redactor.

                Apare la Întreprinderea Poligrafică Sibiu.

                Din cuprins: Cântece de iarnă (1921-1971), poezii, proză scurtă, doine, „Petrache Poenaru – ctitor al învăţământului românesc”, Cercetări temerare, Reprezentări grafice, Caleidoscop, umor, Mozaic (rev. nr.4).

Între timp Colectivul de redacţie se modifică, având în componenţă: Gheorghe Bogheanu – director (responsabil); Ioana Mihai – redactor; Camelia Bogheanu – redactor; Ion Băluţoiu – redactor; Mihai Gaiţă – redactor; Ion Marinoiu – redactor. Grafica: Dan Nisipeanu.//

[Petre Petria, Pagini din istoria presei scrise vâlcene]

1998, iunie. Bălceşti-Vâlcea: apare Trepte. Revistă cultural-ştiinţifică a Grupului Şcolar „Petrache Poenaru”. Serie nouă, continuă publicaţia apărută în 1969. 56 p, format 29 x 21. Colectivul de redacţie: Elena Ioana, Marin Deaconu - responsabili; Ana Filotei, Florentina Ghiţă, Livia Mandoc, Claudiu Tahis, Claudia Dogaru – redactori (toţi elevi); prof. M. Tablică şi S. Tablică. Tip. Editura Sitech (Craiova). CPB

1998, decembrie, 1. Drăgăşani-Vâlcea: S.C. Regal S.R.L. (dir. general: Emilian Valentin Frâncu) pune în funcţiune în municipiul Drăgăşani (str. Gib. Mihăescu, Hotel Rusidava, et. 5-6) Radio Valcea 3 (dir. executiv: Dan Vlaicu), care emite pe 98,6 MHz. CPB

1999

1999. Râmnicu-Vâlcea: apare Oferta. Săptămânal de anunţuri şi publicitate. Titlu sub diverse forme: Cererea şi oferta, Oferta vâlceană de la A la Z. Subtitlu schimbat succesiv: Bisăptămânal de anunţuri şi publicitate (luni şi joi), Ziar de anunţri gratuite.  32 p, format 28 x 21, preţ 3.000 lei. 1999-2000, supliment Oferta plus şi Oferta TV, incluse în ziar şi distribuite în judeţele Sibiu, Vâlcea, Argeş, Mureş, Alba şi Braşov. În 2003-2004, nu apare. Editat de S.C. Villa Press S.R.L. (str. Gral. Magheru nr.25, et.2, Rm.Vâlcea). Dir. general: George Rusănescu. Dir. economic: Daniel Brănescu. Secretariat: Cristina Tănăsoiu. Din 2005, 24 p, format 42 x 29, preţ 1 leu (10.000 lei), fără casetă redacţională. Din 2007, site cu anunţuri de mică publicitate la adresa: www.ofertavalceana.ro sau www. anunturivalcea.ro. CPB

1999. Râmnicu-Vâlcea: apare Remember. Marin Sorescu. Supliment literar al revistelor Şi noi… şi Năzuinţe, reviste appreciate cu Premiul I la Concursul naţional al revistelorşcolare din 1998 şi, respective, 1999. Editat de Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” Rm.Vâlcea. 8 p. Redacţia: prof. Luminiţa Mănescu (revista Şi noi…), prof. Maria Matei (revista Năzuinţa). Red. şef: Cristina Sztoika. Red.: Bogdan Dumitraşcu. Tehnored. computer. şi Tip. “Almarom” (Rm.Vâlcea). CPB

1999. Drăgăşani-Vâlcea: apare Rusidava culturală. Periodic al Fundaţiei “Gib I. Mihăescu” Drăgăşani. Se difuzează ca supliment al ziarului “Actualitatea drăgăşeneană”, împreună cu ziarul gazdă. Lunar, până în 2001. Red. şef: Teodor Barbu. Red.: prof. Gheorghe Pavel, prof. Emil Stoenescu. Red. pt. Transilvania: Al. Florin Ţene. Tehnored.: C. Bobolicu. Tip. Tipografia de Sud (Craiova). CPB

1999. Voineasa-Vâlcea: apare Re-creaţia noastră. Revistă de cultură a Şcolii cu clasele I-VIII Voineasa, jud. Vâlcea. Trimestrial, 16 p. Dir.: prof. Marinela Beu. Red. responsabil: prof. Nicolae Moga. Red.: prof. Elisabeta Popescu, prof. Elena Cioboartă, prof. petria Dobrin, înv. Maria Şuşă, ing. Cristina Oancea. CPB

1999. Rm. Vâlcea: apare Colegiul de 80 de ani, 40 de sport. Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” Râmnicu-Vâlcea. 16 pagini, format A4, număr festiv – coperta policromie.

Revista a fost editată şi tipărită gratuit de Soc. “Almarom” Râmnicu-Vâlcea nr.1. CPB

1999. Râmnicu-Vâlcea: apare Dor de Eminescu. Revistă închinată marelui poet Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei româneşti. Editată de Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Rm.Vâlcea. Autor: Nicoleta Savu. Tehnored.: Vasile Fundătureanu. 52 p, 28 x 21, policromie. Ed. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

1999. Râmnicu-Vâlcea: apare Informaţia vâlceană. Săptămânal de informaţii, anunţuri şi publicitate. Editor: S.C. Ivex S.R.L. Format 42 x 29. Dir. gen.: Victor Ivănescu. Redacţia: str. Gral Magheru nr.80, bl. S13 (Rm.Vâlcea).

1999. Râmnicu-Vâlcea: apare Anunţul vâlcean. Săptămânal de anunţuri, informaţii şi publicitate. 12 p, format 30 x 42, preţ 5000 lei. Mică publicitate gratuită. Editor: SC Ivex SRL, dir.: Victor Ivănescu. Red.şef.: Anca Mihaela Zdîrcea, red.: Dorin Sava, Cristian Dănilă, tehnored.: Daniel Mihai Ivănescu, culegere date: Nicoleta Bardaşu. Redacţia: str. General Magheru nr. 6, bl. C1, apoi nr. 16 A (Rm.Vâlcea). Tip. Imprimeriile Curier (Rm.Vâlcea). Ed. online: www.ivex.ro. CPB

1999. Râmnicu-Vâlcea: apare Povestea vorbei. Revistă trimestrială de cultură. Editată de Societatea Culturală „Anton Pann”. Coeditori: Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Vâlcea, Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea şi Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Vâlcea. 12 p, format 42 x 30, nr. 5.000 lei. Comitetul redacţional: Doru Moţoc (dir. literar), Ion Soare (red. şef), Ioan St. Lazăr (red. şef adj.), Marin Bulugea (secr. gral. de red.), Mircea Monu (editor delegat). Red. şi adm.: Splaiul Independenţei nr.1, (Rm.Vâlcea). Tip. Conphys (Rm.Vâlcea). Din sept. 2006, serie nouă, renumerotată, acelaşi format, 16 p., cu subtitlul: Revistă de cultură a Societăţii „Anton Pann”. Realizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Vâlcea (apoi şi al Forumului Cultural al Râmnicului şi al Asociaţiei Ecostar 21). Dir.: Costea Marinoiu. Red. şef: Petre Cichirdan. Secr. red.: Felix Sima. Red.: Constantin Poenaru, Valentin Dolfi, Constantin Maria, Mihai Sporiş, Ion Măldărescu, Marin Pătraşcu. Redacţia: Calea lui Traian nr.129 (Rm.Vâlcea). Tip. Offsetcolor (Rm.Vâlcea). Ed. online: www.povesteavorbei.wordpress.com.  CPB

1999, aprilie. Râmnicu-Vâlcea: apare Prometeu. Revistă lunară editată de Grupul Şcolar Industrial Energetic, Rm.Vâlcea. Slogan: “O revistă perfectă pentru un prezent imperfect”. 12 p. Coord.: prof. Antigona Preda, prof. Gabriela Elena Trică. Red.: Mihai Pribeanu, Ionuţ Drăgoescu, Maria Rizea, Jeanina Toma (elevi). Tehnored. computer.: Simona Elena Gaspar, Corina Graţiela Drăghici. CPB

1999, mai. Horezu-Vâlcea: apare Clasa de cuvinte. Revista Grupului Şcolar “Constantin Brâncoveanu”, Horezu-Vâlcea. 20 pagini, coperta de culoare albastră, format 29 x 21. Revistă editată în laboratoarele Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj. Tehnored. computerizată: Luminiţa Tudorescu. Tip. S.C. Bibliosart (Târgu-Jiu). CPB

1999, mai, 1. Bălceşti-Vâlcea: S.C. Regal S.R.L. (dir. general: Emilian Valentin Frâncu) pune în funcţiune în oraşul Bălceşti (Casa de Cultură, et.1) Radio Valcea 4 (dir. executiv: Elena Claudia Bârchi), care emite pe 94,7 MHz. Web site: www.valcea1.ro. CPB

1999, mai, 3-9. Râmnicu-Vâlcea: apare Presa vâlceană. Săptămânal politic al judeţului Vâlcea. Slogan: “Informează-te pentru toată săptămâna”. Editat de S.C. Vilcart S.R.L. Nr.16/16-22 aug. 1999, dedicat Eclipsei totale de Soare din 11 august: 24 p, preţ 3.000 lei. Din 2000, subtitlu schimbat: Săptămânalul elitei politice şi administrative. 16 p, format 42 x 29, preţ 2.500 lei. De la nr.54/2000, suplimentul Social-Democraţia Vâlceană (inclus în ziar). Dir.: Dumitru Tărăşenie (apoi editor). Dir. adj.: Alexandru Sidorencu. Consilier editorial: Gheorghe Smeoreanu (apoi director). Red. şef: Dorel Iuga, apoi Marielena Popa. Red. şef adj.: Anca Zdîrcea, apoi Jean Noël Raynaud. Red.: Paul Şinculescu, Teodora David, George Rădiţă, Ovidiu Ciutescu, Manuella Drăguşin, Maria Solomon, Anda Cazacu, Gabi Udrea, Evellin Emilia Smeoreanu. Fotoreporter: Lucian Floarea. Tip. RH Printing S.R.L., Calea Plevnei nr. 114 [Bucureşti]. CPB

1999, iulie, 30. Râmnicu-Vâlcea: apare „Va fi sau nu va fi… sfârşitul lumii”. Revistă bilingvă împotriva tristeţii/Bilingual magazine against sadness. Editată de S.C. “Images star” S.R.L. cu ocazia Eclipsei totale de soare din 11 august 1999. 4 p, format 29 x 21; 4.000 lei nr. Directori: Elena Zubaşcu şi Gigi Diaconescu. Red. şef: George Achim. Şef imagine: Ion Tălmaciu. Şef histrioni: Nichi Ursei. Şef reprezentare: Titel Andreianu. Şef tehno: Luiza Scobiola. Şefi alte vorbe: Georgiana şi Ionuţ Achim. Tip. Tiparg S.A. (Rm.Vâlcea). CPB

1999, octombrie, 29. Râmnicu-Vâlcea: apare Viaţa castelanilor vâlceni. Revistă editată de Asociaţia Orfanilor din Casele de Copii Rm.Vâlcea. 14 numere, până în mai 2001. 12 p, format 29 x 21, primele numere a/n, apoi color. Tiraj: 2.000 ex. Dir.: Mihai Ghebrea. Red. şef: Andrei Paulin. Redactori: băieţi şi fete din Centrele de Plasament din Rm. Vâlcea. Redacţia: str. Rapsodiei nr. 4 (Rm.Vâlcea). CPB

1999, decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Columna. Revistă de istorie a Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân”. Color, 28 p, format 29 x 21.           Coord.: prof. Carmen Matei. Colab.: Aurel Bunea. Colectivul de redacţie: Magdalena Proteasa, Ana-Maria Ţepuş, Andreea Neagu, Cristina Beniog, Darian Mihalache, Bogdan Florea, Ştefan Ene, Cristian Dumitraşcu. Nr.2: colab.: Mariana Trainea, Aurelia Bunea, red. (în plus): Cristina Sztoika, Andreea Tudor. Nr.3: Colab.: Mariana Trainea, Elisabeta Antonia Proteasa, la redactori, în plus: Isabela Ţigănilă, Diana Crăciunescu, Claudia Ene. Tip. SC Prisma SRL (Rm.Vâlcea). CPB

1999, decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Zvonul. Informaţii, comentarii, zvonuri, publicitate, sport, loto. Editat de S.C. Alfis S.R.L. Rm.Vâlcea. 8 p. Dir. editoriali: Gabriel Enache, Gheorghe Filip. Tehnored. computer: Intergraph (Rm.Vâlcea). Tip. Almarom (Rm.Vâlcea). CPB

2000

2000. Râmnicu-Vâlcea: apare Curcubeul. Revistă realizată de Grupul Şcolar “Oltchim” Râmnicu-Vâlcea. 22 p, coperta policromă, format 29 x 21. Coord.: prof. Vatica-Emilia Coşoveanu. Colectiv de redacţie: prof. Dan Niţescu, prof. Ion Cârstea, prof. Cristina Pârvuţă, prof. Angela Tănase. CPB

2000. Horezu-Vâlcea: apare Exerciţii de gândire. Revistă omagială Mihai Eminescu. 15 ianuarie 1850-15 iunie 2000. 8 p, format 29 x 21, coperta policromă, pe fond albastru şi fotografia poetului M. Eminescu. Realizată de Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” – Horezu, “cu scopul unei amintiri”. Acţiunea se va repeta din 10 în 10 ani, până la împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Eminescu. CPB

2000. Râmnicu-Vâlcea: apare Râmnicul. Buletin de informare al Primăriei Municipiului Râmnicu-Vâlcea. Publicaţie editată de Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea – Centrul de Informare a Cetăţenilor. 8 p, format 29 x 21, periodicitate neregulată. Informaţii de pe agenda de lucru a primarului, ştiri şi comentarii. Redactarea, culegerea, machetarea şi tehnoredactarea computerizată: Daniel Ionescu. Red. str. Gral. Praporgescu nr.14 (Rm.Vâlcea). CPB

2000. Râmnicu-Vâlcea: apare Liceeni’n blue jeans. Interviu realizat de Gabriela Şerban, clasa a XII-a C. Editată de Grupul Şcolar „Ferdinand I” Râmnicu-Vâlcea. 4 p, format 29 x 21. CPB

2000, Râmnicu-Vâlcea: apare Accente. Revistă a Grupului Şcolar Forestier Râmnicu-Vâlcea, 42 p, format 29 x 21, coperta policromie şi imaginile, în interior, color. Colectiv de redacţie alcătuit din elevi de liceu din clasele terminale, coordonat de prof. Mihaela Mocofan, care asigură şi tehnoredactarea computerizată. CPB

2000. Voineasa-Vâlcea: apare Re-creaţia. Revistă a Şcolii generale cu clasele I-VIII  Voineasa. Format 29 x 21. Red.: preot Nicolae Moga, prof. Elena Cioboată, prof. Elisabeta Popescu, prof. Petria Dobrin, înv. Maria Şuţă, ing. Cristina Oancea, elevi – Georgiana Neghină, Ionuţ Iordache, Florin Zerni şi Andreea Lopătaru. CPB

2000. Râmnicu-Vâlcea: apare Varietăţi 2000. Revistă de integrame şi divertisment cu mari premii. Un singur număr, format 29 x 21, 4 p în interiorul cărora se difuzează restul de tiraj din revista Va fi sau nu va fi… sfârşitul lumii (8 p), editată de S.C. “Images star” S.R.L. cu prilejul Eclipsei totale de soare din 11 august 1999. Dir.: Gigi Diaconescu. Red. şef: George Achim (autorul tuturor materialelor). CPB

2000, ianuarie, 1. Râmnicu-Vâlcea: apare Market vâlcean. Magazinul de publicitate în care găseşti întodeauna ceea ce cauţi! Nr.1-6 sub formă de broşură. De la. nr.7/11-17 febr. 2000: săptămânal, 8 p + 8 p (suplimente: imobiliare, publicaţii de instituţie), format 42 x 30, se difuzează gratuit. Editat de Open 3T Advertising, str. G-ral Magheru nr.25 (Rm.Vâlcea). Dir. publicaţii: Dan Tudor. Dir. Proiect: Marcel Ioniţă. Dir. artistic: Gabi Floarea. Red. şef: Maria Vlad-Butariu. Red. suplimente: Mioara Viorica Stan, Loredana Popa. Dir. publicitate: Ştefan Pădureanu. Tip. Imprimeriile Curier (Rm.Vâlcea). CPB

2000, februarie. Voineasa-Vâlcea: apare Turismul Românesc. Săptămânal naţional de promovare a turismului. 24 p, preţ: 10.000 lei. Redacţia: Hotel Lotru Voineasa. CPB

2000, mai. Râmnicu-Vâlcea: apare De ce “Yes”. Revistă – caleidoscop cultural-sportiv a Grupului Şcolar Ferdinand I. 8 p, format 29 x 21. Colectivul de redacţie: prof. Dana Mustăţea, prof. Smaranda Stamate, Ana Petrescu, Catrinel Cercel, Lucian Radu – elevi. CPB

2000, iulie. Râmnicu-Vâlcea: apare Cunoaşte-te pe tine însuţi! Nosce te ipsum! Revista Cercului de psihologie a Grupului Şcolar „Ferdinand I” Râmnicu-Vâlcea. 36 p, format 29 x 21. Colectivul de redacţie: Alexandru Valentin Vladu (ilustraţii), Ionuţ Cristian Puiu, Mihai Ciobotaru, Loredana Acasandrei, Mihaela Băiaşu, Filofteia Curcă, Gabriela Grigore, Alina Gibă, Emilia Marina, Monalisa Şerban, Manuela Butuc, Florina Andronie, Lavinia Ceauşu, Iulian Bărbuşi, Valentin Olănescu, Iulia Buşescu, Ana-Lavinia Guşatu - elevi. Coord.: prof. Elena Ciutacu, prof. Sevastiţa Antonie, prof. Elena Oşanu, ing. Marius Ionescu. CPB

2000, septembrie. Râmnicu Vâlcea: apare Speranţe. Revista Liceului “Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea. 16 p, format 29 x 21. Consilier editorial: G. Achim. Tehnored.: L. Constantin, Florin Olaru. Tip. Tiparg (Rm.Vâlcea). CPB

2000, septembrie, Rm.Vâlcea: apare Jubileu. 1950-2000. Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea, 50 de ani de existenţă. Revistă editată de Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea, sub egida Consiliului Judeţean Vâlcea. 12 pagini, alb-negru, format 290 x 210. Tip. Ed. Conphys (Rm.Vâlcea). Nr.2, apărut în nov. 2005, cu subtitlul: 55 de ani.1950-2005. 26 p, acelaşi format, imprimat pe calculator, legat cu spirală. CPB

2000, septembrie-decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Info G.S.F. Revistă semestrială a elevilor clasei a IX-a F a Grupului Şcolar “Forestier” Râmnicu-Vâlcea. 20 p, format 29 x 21, lucrată manual. CPB

2000, septembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Ochean. Supliment cultural pentru toate vârstele, până la nr. 23/iul. 2004. Inclus în săptămânalul “Publicitatea 1” (Publicitate, informaţii, imobiliare), care sponsorizează editarea împreună cu Agenţia imobiliară ECO. Difuzat în trei judeţe: Vâlcea, Olt şi Dolj. 8 p, format 31 x 21, alb-negru. Director. Gelu Achim Statie. Red. şef: George Achim (la nr.1 doar red. de serviciu). Secr. de red.: Dorian Ungureanu (de la nr.2 la nr.9). CPB

2000, noiembrie. Râmnicu-Vâlcea. Apare Generaţia noastră. Revista bilunară, cu profil cultural-ştiinţific. Editată de Liceul Teoretic “Matei Basarab” din Râmnicu-Vâlcea. Format 20 x 28 cm, alb-negru, coperţi policrome, tiraj: 500 ex. Dir.: prof. Maria Ana Flaviu. Red. şef: Georgiana Târcă – elevă. Colectivul redacţional: Andra Ionescu, Cristina Ciurea, Alexandru Drăguşin. CPB

2000, decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Săptămâna vâlceană. Supliment al ziarului Viaţa Vâlcii, difuzat gratuit împreună cu acesta. Red. şef: Gabi Bercea. CPB

2001

2001. Râmnicu-Vâlcea: apare Educatorul. Revista învăţământului preprimar şi primar vâlcean. Sub egida Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea – Casa Corpului Didactic şi a Fundaţiei “Dascălul vâlcean”. 40 p, format 21 x 14. Red.: educatoare Ioana Dumitrescu – inspector şcolar; învăţător Paul Dumitrescu – inspector şcolar. Secr. de red.: educatoare Ana Petcoff, învăţător Adrian Veţeleanu. Ed. Offsetcolor (Rm.Vâlcea).

2001. Brezoi-Vâlcea: apare Info-Brezoi. Publicaţie editată de Fundaţia „Comunitatea pentru Dezvoltare Locală” Brezoi. 10 numere. Difuzată gratuit. CPB

2001, februarie. Râmnicu-Vâlcea: apare Vâlcea magazin. De la A la Z. Revistă editată de Ed. Conphys şi RTV Vâlcea 1. 22 p, format 29 x 21, policromie. Dir.: Emilian Frâncu, Dumitru Şteflea. Coord. editorial: Droseta Frâncu. Red.: Victor Grosan, Mariana Ionescu, Marian Marin, Ion Măldărescu, Doru Moţoc, Constantin Papy Paraschivescu, Mariana Sima, Mihai Sporiş, Petre Ungureanu. DTP & Tehnored.: Rareş Cotulbea, Cristian Popescu. Red.: Calea lui Traian nr. 115 (Rm.Vâlcea). Tip. Conphys (Rm.Vâlcea). CPB

2001, aprilie. Râmnicu-Vâlcea: apare Vâlcea culturală. Buletin informativ, sub egida Ministerului Culturii şi Cultelor, a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea. 12 p, format 29 x 21. Coord. redacţie: Gheorghe Deaconu; Secr. red. şi prezentare grafică: Ligia Rizea, colab.: Petre Petria, Camelia Ispas. Red.: str. Tudor Vladimirescu nr.1 (Rm.Vâlcea). CPB

2001, aprilie, 11-17. Rîmnicu-Vâlcea: apare Sportul vâlcean. Săptămânal sportiv. Cu sloganul: Cu noi, timpul trece altfel! Editat de Fundaţia Kamala din Râmnicu-Vâlcea. 8 p, format 38 x 29, preţ 3.000 lei. Colegiul director: Ligya Diaconescu, Nicu Cismaru. Red. şef: George Pirnea. Red.: Dorin Stan, Adrian Marcu, George Năstase. Adresa: str. Gral. Praporgescu nr.10 (Rm.Vâlcea). CPB

2001, 30 aprilie – 6 mai. Râmnicu-Vâlcea: apare Info Sport. Supliment al săptămânalului “Info Puls ‘98”. 8 p, format 44 x 29, se distribuie împreună cu ziarul. Fără casetă rdacţională propie. CPB

2001, mai. Călimăneşti-Vâlcea: apare Prezent… pentru viitor. Revistă de ştinţă, G:S.E.A.S. Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Publicaţie a Grupului Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii. Format 29 x 21, coperţile color. Colectivul de redacţie: prof. dr. Mihail Sandu, prof. Florian Pană, prof. Vasile Micu, prof. Vasile Buşagă, prof. Cătălin Bîrzescu, prof. Liliana Marin, elev Carmen Ioniţă. Colab.: Dragoş-Lucian Ioniţă, Petre-Voicu Buicescu, Carmen Ioniţă, Teodor Gheorghe Oprica, Laura Mihaela Popa, Maria-Ionela Mănescu, Silvia Ionela Moraru, Iolanda Bunescu, Bogdan Popescu – elevi. CPB

2001, mai. Păuşeşti-Otăsău: apare Otăsăul. Foaie verde de cultură. Editată de Casa de Cultură “Otăsăul” şi Primăria comunei Păuşeşti. 8 p, format 29 x 21. Dir. şi secr. de red.: Neluţu Achim. Colectivul de redacţie: George Achim (red. şef), Nicolae Achim, Ioana Bobâlcă, Ion Bobâlcă, Corneliu Dincă, Elena Ferucă, Nicolae Florică, Gheorghe Goran. De la nr.5, red. şef adj.: Silvia Veţeleanu, apoi Alina Veţeleanu. Tip. Offsetcolor (Rm.Vâlcea). CPB

2001, mai. Călimăneşti-Vâlcea: apare Icar XXI. Revistă semestrială a Grupului Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Călimăneşti, Vâlcea. 40 p, în parte color, coperţi policrome, format 29 x 21. Colectivul redacţional: Elena Dinu, Mariana Stoica, Daniela Popa, Florian Pană, Vasile Micu, Mihail Sandu, Gheorghe Oprica, GheorghLazăr e, Tatiana Popescu, Ana Lazăr, Cristina Dumitrache şi Nelu Grigore – profesori; Petre Biucescu, Lucian Ioniţă, Andreea Diţoiu, Adrian Gliga, Bogdan Popescu, George Petcu, Carmen Ioniţă, Iolanda Bunescu, Zamfira Dinca, Carmen Diţoiu, Claudia Sdreală, Ana-Maria Buduleci, Cristina Zuduluf, Elena Scârlea – elevi. Imprimarea: Laboratorul de informatică al G.S.E.A.S. Călimăneşti. CPB

2001, mai, 25. Râmnicu-Vâlcea: apare Monitorul de Vâlcea. Ziarul care stă de vorbă cu oamenii. 16 p, în parte color, format 38 x 28, preţ 3.000 lei. Vineri, supliment TV inclus în ziar, marţi editează săptămânalul Sport-Expres. Editor general: Dramiral Group S.A. Bucureşti. Editor: S.C. Nest Media S.R.L. Rm.Vâlcea. Dir. general: Dan Lambuţchi. Red. şef: Mircea Monu. Red. şef adj.: Marilena Popa. În 2003, 24 p, format 42 x 31, preţ 5.000 lei. Din 2004, publicaţie a Grupului de presă „Monitorul-Curentul”. Editor: S.C. Horiapres S.R.L. Dir. general: Bogdan Horia Hodoroagă. Red. şef: George Rădiţă, apoi Cristina Glăman (2005), Daciana Mitrache Stoica (2006). Format 42 x 28/29. Tip. Priorigraph (Braşov), apoi S.C. Valahia S.R.L. (Braşov). Ed. online: www.monitoruldevalcea.ro. CPB

2001, iunie. Râmnicu-Vâlcea: apare Publicitate. Săptămânal de publicitate şi informaţii de afaceri imobiliare. 12 p, format 58 x 38, parţial colorat. Redacţia: str. Daniil Ionescu (Rm.Vâlcea). CPB

2001, iunie. Râmnicu-Vâlcea: apare Excelsior. Revista Şcolii cu clasele I-VIII nr.5 Râmnicu-Vâlcea. 46 p, format 29 x 21. Coperta policromă, imaginile şi scrisul color. Redacţia: Diana Deaconu, Cristina Marcu, Elena Popa, Anca Ilcu, Raluca Vlad, Ivona Udrea, Corina Zaharia, Gina Cotoarbă, Oana Nicolăescu, Emilia Petcu, Iulia Stătică, Maria Luca, Alexandra Turoiu, Andreea Sălăceanu, Daniela Leiţoiu, Adrian Costeiu, Paul Marica, Andreea Postea – elevi, institutor George Stoenescu, înv. Marieta Jianu, înv. Maria Suciu, prof. Maria Alexandrescu, prof. Veronica Busuioc, prof. Carmen Sima, prof. Mădălina Popescu, prof. Steluţa Alexandrescu, prof. Victoria Mihalache, prof. Ileana Negulescu, prof. Marin Simeanu, prof. Leontina Bulacu, prof. Bogdan Nistor. Red. coordonatori: prof. Corneliu Cîrstea, prof. Mihai Ciucă. Tip. Conphys (Rm.Vâlcea). CPB

2001, iunie, 29. Drăgăşani: apare Gazeta Drăgăşanilor. Periodic de informaţii şi cultură al Primăriei municipale. A fost fondată în 1914. CPB

2001, august. Râmnicu-Vâlcea: apare Tricolorul. Publicaţie total dependentă de realitatea românească. Număr special editat de „Ziua Imnului naţional al României”, 29 iulie 2001, din iniţiativa Fundaţiei Muncii şi Societăţii „Tricolorul”. Full-color, format 84 x 60. Editură şi Tipografie: Rottarymond & Rotarexim S.A., str. Al. I. Cuza nr.2 (Râmnicu-Vâlcea). Dir.: George Rotaru. CPB

2001, octombrie. Pietrari-Vâlcea: apare Muguri de lumină. Revista Şcolii cu clasele I-VIII din comuna Pietrari, editată cu sprijinul Editurii Offsetcolor (Rm.Vâlcea). Format 29 x 21. CPB

2002

2002, 28 februarie - 6 martie. Râmnicu-Vâlcea: apare Obiectiv. Primul săptămânal complet. Slogan: Priveşte adevărul în faţă. Ultimul nr. 144/25 nov. 2004. Editat de Super Media Group Bucureşti. 16 p, format 43 x 32, preţ 3.500 lei. Red. şef: Valentin Smedescu (până în nov. 2002), secr. g-ral de red.: Lelia Petrescu, red.: Jana Sdreală, Nicoleta Chera, Claudia Popa, Paul Predescu (fotoreporter). Redacţia: str. G-ral Praporgescu nr. 10 - Hotel Alutus (Rm.Vâlcea). CPB

2002, august, 23. Râmnicu-Vâlcea: apare Arena. Sloganul: La sport şi politică se pricepe toată lumea. Editată de S.C. Partizan S.R.L. Rm.Vâlcea. Bi-săptămânal (marţi şi vineri), 12-16 p, doar coperta la 2 culori, format 42 x 30, preţ 8.000 lei. Red.: Gabi Cârjaliu, Florin Remus Mănoiu. Tip. Silpacino (Rm.Vâlcea). Îşi schimbă titlul în Arena vâlceană. În 2005 îşi încetează apariţia şi continuă sub denumirea Arena. Sport şi politică (cu o nouă numerotare). Editor: S.C. Rempres S.R.L. Săptămânal, coperţi policromie, dispare sloganul. Dir.: Eduard Dulăcioiu. Red. şef: Florin Remus Mănoiu, red. şef adj.: Romulus Dumitru. Red.: Nicolae Ciucescu, Marin Mitroescu, Laurenţiu Sima, Ionel Gerea, Simona Sima. Tip. de Vest (Craiova). Din 2007, cu titlul: Arena vâlceană. 24 p, în fiecare marţi, preţ: 1 leu. Editor: S.C. Vilspopress S.R.L. Dir.: Eduard Dulăcioiu, red. şef: Octavian Herţa, red.: Nicolae Ciucescu, Simona Sima, Lucian Corneci, Ovidiu Dulăcioiu. Adresa redacţiei: str. Avram Iancu nr. 16 (Rm.Vâlcea). Tip. de Vest (Craiova). Ed. online: www. arenavalceana.ro CPB

2002, octombrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Perspective. Revistă trimestrială editată de Asociaţia Română pentru Iniţiativă Comunitară (ARIC), cu sprijinul financiar al Ministerului Tineretului şi Sportului, prin Direcţia de Tineret şi Sport a Judeţului Vâlcea. 32 p, coperte color, format 29 x 21. Red.: Corina Hopîrtean (coord.), Dumitru Cornoiu, Gabriel Albinaru, Vasile Enescu, Adrian Sandu, Liviu Bădescu, Elena Russu, Mihaela Efrim, Liviu Cochirlea şi Antonie Ceauşu. CPB

2003

[2003, ianuarie. Râmnicu-Vâlcea]: apare Tânărul psiholog. Revistă editată de Asociaţia Psihologilor Vâlceni. CPB

2003, ianuarie-iunie. Râmnicu-Vâlcea: apare Casa Cărţii vâlcene. Revistă de cultură şi informaţie. Editată de Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea, sub egida Consiliului Judeţean Vâlcea. Apare până în nov. 2009 (nr.11). Număr de pagini variabil: între 32 p şi 72 p (nr.6/iul.-dec. 2005), format 29 x 21, alb-negru, doar coperta policromie. Colegiul de redacţie: Dumitru Lazăr, Marin Bulugea, Valentin Smedescu. Adresa red.: iniţial, str. Gral. Magheru nr. 6, de la nr. 4/iul.-dec. 2004: str. Carol I nr. 26 (Rm.Vâlcea), sediul nou al Bibliotecii Judeţene Vâlcea. CPB

2003, februarie. Drăgăşani:  apare Gazeta Primăriei Drăgăşani. Buletin lunar de informaţii şi atitudine. CPB

2004

2004, ianuarie, 28. Râmnicu-Vâlcea: apare Monitorul Oficial al Municipiului Râmnicu Vâlcea. Format 29 x 21. Editat în baza unei Hotărâri a Consiliului Local, publică acte administrative cu caracter normativ adoptate sau emise la nivelul administraţiei locale, precum şi proiecte de acte administrative supuse dezbaterii publice. Varianta electronică poate fi consultată şi descărcată de pe site-ul Primăriei Râmnicului, la adresa www.primariavl.ro. CPB

2004, februarie. Râmnicu-vâlcea: apare Monitorul cultural. Supliment gratuit al Monitorului de Vâlcea. 8 p, format 42 x 28, parţial color. Realizat de Mircea Monu. CPB

2004, mai. Băbeni-Vâlcea: apare Casa de sub pădure. Revistă de cultură. Editată de Fundaţia “Dor – Dragoş Vrânceanu”. 8 p, format 29 x 21. Dir.: Nelu Barbu. Red. şef: George Achim. Tip. sub egida “Achido”, la tip. Gutenberg International S.A. (Craiova). CPB

2004, august. Râmnicu-Vâlcea: apare Impact real. Un ziar aproape de oameni. Editat de S.C. Atlas Tour S.R.L. Rm.Vâlcea. Apare luni, 16 p, format 42 x 28, preţ 0,70 ron. Dir.: Mirela Manu. Red. şef: George Rădiţă. Red. şef adj.: Ramona Dincă. Red.: Mihai Firică, Daniela Botez, Dana Nedescu (Adi Bădescu), Anda Vlad, Rebeca Dobre, Mihai Roman. Adresa. Str. Dacia nr. 26, bl.A2, sc.A, ap. 1 (Rm.Vâlcea). Tip. Gramm (Braşov). Ed. online: www.impactreal.ro. CPB

2004, decembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Obiectiv vâlcean, care continuă sub altă denumire Obiectiv, ce şi-a încetat activitatea în 25 nov. 2004. Slogan: “Priveşte adevărul în faţă”. Renumerotat de la An.I, nr.1. Săptămânal. 16 p, format 42 x 29, preţ 60 bani. Editat de S.C. Corinter S.R.L. Dir. gen.: Claudia Popa. Dir. executiv: Vali Popa. Red.: Monica Feher, Daniela Botez, Gabi Antonache, Carmen Popescu, Corin Popa, Marin Stoica. Tip. S.C. Petras S.R.L. (Rm.Vâlcea). CPB

2005

2005, Vaideeni-Vâlcea: apare Glasul munţilor. Publicaţie lunară redactată şi tipărită de Asociaţiile „Făget” şi „Băciţa” din comuna Vaideeni. Red.: Ion Tărtăreanu. CPB

2005. Râmnicu-Vâlcea: apare Gazeta de Vâlcea, până în 2008. Cotidian editat de Media Sud Management S.A. Craiova, apoi de S.C. Click New S.R.L. punct de lucru Vâlcea. 8 p (18 p), format 58 x 36, apoi 34 x 26. Dir.: Adrian Voinea (Dan Bălăşescu). Dir. adj.: Marian Dragnea. Red. şef: Nicoleta Ene. Redacţia: Calea lui Traian nr. 80 (Rm.Vâlcea). Tipografia de Sud (Craiova). În 1994 a apărut sub numele de Gazeta de Sud. Ediţia de Vâlcea. Aceeaşi redacţie, format 58 x 38. CPB

2005, februarie, 14-20. Călimăneşti: apare Cozia-Info. Săptămânal de informaţie al oraşului Călimăneşti. În fiecare luni. La nr.65/24-30 iul. 2006, subtitlul: Ziarul Nordului de Vâlcea. 8, 12 sau 16 p, format 42 x 32, 10.000 lei numărul. Parţial color. Periodicitate neregulată. Editat de S.C. Nartz S.R.L. Călimăneşti. Dir.: Narcis Dăescu-Chirea, red.: Florin Mocanu, tehnoredactare: Romulus Dumitru, redactori-colaboratori: Fenia Driva, Gheorghe Mămularu, Tiberiu Zamfir, Constantin Alecşoiu. Red.: Calea lui Traian nr. 672 (Călimăneşti). Tip. Tipografia de Vest (Craiova), S.C. Silpacino S.R.L. (Rm.Vâlcea). CPB

2005, martie. Pietrari-Vâlcea: apare Realitatea. Revistă lunară de informaţie. Editată de Căminul Cultural Pietrari, cu sprijinul Ed. Offsetcolor şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea. CPB

2005, martie, 14-20. Râmnicu-Vâlcea: apare City. Ziar popular european. Slogan: Gândim global, zidim local! Editor: S.C. Citymedia S.R.L. General manager: Silviu Popescu. 32 p, apoi 16 p, format 42 x 29, preţ 1 leu (10.000 lei). Ultim număr: 182/14-20 iul. 2008. Dir. editorial: Valentin Smedescu. Ed. online: www.cityonline.ro. Editor: Dragoş Comănescu. CPB

2005, mai, 12. Râmnicu-Vâlcea: în holul Bibliotecii Judeţene „Anton Ivireanul” Vâlcea, se deschide expoziţia „Reviste clandestine, reviste interzise. Publicaţii manuscrise editate de Constantin Poenaru până la 20 de ani (1965-1971)”. Sunt expuse peste 40 de reviste scrise de mână pe foi de caiete de matematică: Balenele, Universul, Dacia, Cotidian, Luncavăţul, Rebus, Pegas, Sportul popular, L’étoile de l’aube, Ardealul etc., scoase de Constantin Poenaru în perioada liceului, cu colaborarea unor scriitori şi ziarişti afirmaţi după aceea – George Ţărnea, Felix Sima, Dumitru Velea, Dumitru Constantin, Petre Cichirdan, George Achim. Despre importanţa acestor publicaţii, care au circulat printre elevi în sistem samizdat, au vorbit scriitorii şi publiciştii Constantin Zărnescu, Dumitru Lazăr, Gheorghe Deaconu, Ion St. Lazăr, Mihai Sporiş. CPB

2005, iunie. Râmnicu-Vâlcea: apare Raportul Primarului. Râmnicu Vâlcea 2004-2005. Publicaţie editată de Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea. Full-color, 12 p, format 42 x 30. Tip. Conphys (Rm.Vâlcea). CPB

2005, septembrie, 1. Râmnicu-Vâlcea: apare Ziarul de Vâlcea, de două ori pe săptămână, luni şi joi. Slogan: “Noi spunem lucrurilor pe nume!” 12 p, format 42 x 28, preţ 60 bani. Editat de S.C. Pirmar S.R.L. Adresa. Str. Gral. Magheru, Complex Gama, et.2 (Rm.Vâlcea). Dir. executiv: Tiberiu Pîrnău. Red.: Octavian Herţa, Anda Vlad, Cosmin Radu, George Andrei. Tip. Gramm (Braşov). Ed. online: www.ziaruldevalcea.ro. CPB

2005, septembrie, 13-19. Râmnicu-Vâlcea. Apare Ecran vâlcean. Ziar de opinie şi atitudine. Săptămânal editat de S.C. Ecran S.R.L. (dir.: Vasilică Voinescu). 8 p, format 36 x 29, se distribuie gratuit în fiecare marţi. Red. şef: Gheorghe Ionescu. Red. şef adj.: Nicu Cismaru (apoi Constantin Maria). Secr. gral. de red.: Justin Mutu. Nr. 15/19-25 dec. 2005: 16 p, format 42 x 29, tiraj: 1.000 ex. Tip. S.C. Petras S.R.L. (Rm.Vâlcea). Ed. online: www.ecranvalcean.ro. CPB

2005, septembrie, 19-25. Râmnicu-Vâlcea: apare Radical de Vâlcea. Ziar independent. Cu sloganul: „Noi luăm atitudine pentru voi”. Editat de S.C. Impact Press S.R.L. Dir. general: Ilie Constantin Avram, dir. executiv: Marcel Vasilescu. 16 p, format 42 x 28, 42 x 30 (2008), preţ 70 bani (7.000 lei). Red. şef: Ramona Dincă. Editor coordonator: Carla Vasilescu. Red.: Anda Vlad, Daniela Botez, Ana Tudor, Lucian Avram. Adresa redacţiei: str. Carol I nr.1, bloc Federalcoop, et.I, cam. 16 (Rm.Vâlcea). Tip. S.C. Gramm S.R.L. (Braşov). Ed. online: www.radicalonline.info. CPB

2005, decembrie, 5-11. Râmnicu-Vâlcea: apare PubliAs. Săptămânal de informaţie şi publicitate al Judeţului Vâlcea. Editat de S.C. Imob Invest S.R.L. Rm.Vâlcea. 16 p, format 42 x 29, preţ 69 bani. Publicitate gratuită. Editor. Liviu Boban. Dir. general: Octavian Herţa. Red.: Ina Popescu (secr. red.), Andrei Stănescu, Mădălin Mojoiu, Mariana Bădulescu, Marius Cojocaru, Gabriela Orman.

2006

2006. Râmnicu-Vâlcea: apare Forum V. Revistă de cultură. Opinii-Atitudini-Dezbateri culturale. Publicaţie trimestrială editată de Forumul Cultural al Râmnicului, cu sprijinul Primăriei Municipiului Râmnicu-Vâlcea. 24 p, full-color, format 42 x 29. Dir. coord.: Ion Soare. Dir. de onoare: Al.Popescu-Mihăeşti. Dir. executiv: Ioan Şt. Lazăr. Red. şef: Petru Pistol. Red. şef adj.: Marian Pătraşcu. Secr. gral. de red.: Gh. Dumitraşcu. Red.: Calea lui Traian nr. 129 (Rm.Vâlcea). Tip. Conphys (Rm.Vâlcea). CPB

2006, ianuarie. Râmnicu-Vâlcea: apar două reviste într-una: Semn. Revistă de cultură pentru toţi/Ţânţarul. Organ umoristic al Clubului Umoriştilor Vâlceni editat de S.C. „Cevis” S.R.L. Aşezate în sistem tête-bêche (întoarse cap-coadă), a câte 8 p fiecare, format 29 x 21, preţ 1 leu. Dir.: Gheorghe Rusu. Red. şef: George Achim. Red. şef adj.: Nichi Ursei (numai la Ţânţarul). Colaboratori: Alexandru Mircescu, Ion Tălmaciu, Petre Cichirdan, Mihai Sporiş, Constantin Poenaru, Costea Marinoiu, George Voica, Dan Sârbu, Radu Igna, Adriana Giurcă, Alecu Sandală, Teodor Barbu, Marin Bulugea, Mariana Dobrin, Gigi Poşircă, Florin Florescu, Felix Sima, Dan Căpruciu. CPB

2006, ianuarie, 2-8. Râmnicu-Vâlcea: apare 100 % Publicitate. Săptămânal de publicitate. Slogan: Vinzi şi cumperi mult! Editor: Rodmar S.R.L. Pentru anunţuri: Agenţia de publicitate Citymedia, str. Carol I, nr.28, bl. D7, sc.B, ap.1 (Rm.Vâlcea). 24 p, format 42 x 29, preţ 1 ron (10.000 rol). Dir.: Silviu Popescu. Designer: Corina Mateescu. CPB

2006, martie, 10-16. Râmnicu-Vâlcea: apare Accent. Săptămânal de Vâlcea şi Olt, editat de S.C. Enidas Grup S.R. Slogan: Punem accentul pe oameni. 16 p, format 42 x 29, 60 bani (6.000 lei) numărul. Dir. general: Iulia Popescu. Dir. zonal Olt: Marcel Luculescu. Red. coord.: Letiţia Lazăr, red.: Georgiana Leulescu, Viorel Raicu, Marilena Hăloiu. Redacţia: str. Regina Maria nr.25 (Rm.Vâlcea). CPB

2006, aprilie. Râmnicu-Vâlcea: apare My Favourites,  listă de meniu prezentată sub formă de revistă, 8 p, format 42 x 29. „Apare lunar, când e lună nouă, numai în restaurantele OK. Se citeşte gratuit.” Conţine şi diverse articole cu subiecte culinare, nesemnate. Editată de OK Pub & More şi OK Sport Pub din Rm.Vâlcea, „restaurante deschise după revoluţia din 1989”. De la nr. 8/apr. 2008, subtitlul: Ziar editat special pentru restaurantele OK-Pub & More şi Sport Pub. CPB

[2006, iulie. Râmnicu-Vâlcea]: apare Ţara Loviştei. Publicaţie editată de „Ziarul de Vâlcea”, în colaborare cu Fundaţia „Ţara Loviştei”. 8 p, format 42 x 28. Articole de: Emilian Rouă (editorial), Nicol Vlădescu, Petre Petria, Doru Moţoc, Costea Marinoiu, George Achim, Marian Pătraşcu. CPB

2006, iulie, 3-9. Râmnicu-Vâlcea: apare Realitatea vâlceană. Săptămânal de informaţii şi servicii. În fiecare luni, 12 p, format 42 x 29, nr. 0,5 lei. Editor: Grand Press S.R.L. Rm.Vâlcea. Red. şef: Adrian Pană, secr. de red.: Mirabela Fănăţan, red.: Radu Cojocaru, Marin Săraru, Andrei Enescu, Adi Constantin. Tip. S.C. Petras S.R.L. (Rm.Vâlcea). CPB

2006, iulie, 17. Râmnicu-Vâlcea: apare Curierul de Râmnic. Ziar naţional. Editat de Rodmar, iar din 2007, de Citymedia/Silviu Popescu. Primele numere cu menţiunea: „Serie nouă, fondat 1989”, retrasă apoi. Slogan: „Gândim global, zidim local!” (din 2009). 16 p (nenumerotate iniţial), format 56 x 31 (42 x 31 din 2009), preţ 0,4 ron. Tiraj: 3.000 ex. Dir. fondator: Silviu Popescu. Dir. editorial: Valentin Smedescu. Red. şef adj.: Mihaela Roşioru. Din 2008, red.şef: Marin Bulugea. Red.: str. Carol nr.28, apoi Calea lui Traian nr. 125 (Rm.Vâlcea). Ed. online: www.curierul.ro. CPB

2006, octombrie, 26. Drăgăşani-Vâlcea: apare Expresul de Drăgăşani. Săptămânal de informaţie, opinie şi atitudine al municipiului Drăgăşani şi al comunelor din sudul judeţului Vâlcea. Slogan: „Opreşte şi în casa ta!” Editat de Trustul de Presă “Monitorul-Sport Expres” (S.C. Horiapres S.R.L. Rm.Vâlcea) până la 31 ianuarie 2008. Dir. general: Horia Hodoroagă. 16 p, din care 4 p Program TV, format 42 x 29, nr. 50 bani. Red. şef: Alin Barbu. Red.: Petrinel Ştefănescu, Alina Rogobete, Bogdan Nicula. Redacţia: str. Gral. Magheru nr.18, bl. P1, parter (Rm. Vâlcea). CPB

2006, decembrie, 11. Râmnicu-Vâlcea: apare Sport Expres. Săptămânal sportiv vâlcean. Editat de Monitorul de Vâlcea şi S.C. Horiapres S.R.L. Slogan: „În sport, noi dăm ora exactă!” 16 p (4 p full-color), format 42 x 29, tiraj: 1.500 ex. Fondator: Teodor Florescu. Dir.: Bogdan Horia Hodoroagă. Red. şef: Gabi Cârjaliu. Secr. gral de red.: Bogdan Nicula. Red.: Calea lui Traian nr. 125 (Rm.Vâlcea). CPB

2007

2007, ianuarie. Râmnicu-Vâlcea: apare Forum 5. Publicaţie anuală de informare, analiză şi bilanţ, editată de Forumul Cultural al Râmnicului. 5 ani de existenţă. 54 p, full-color, format 29 x 21. Nr.2/iul. 2008 (62 p): Forum 6. 6 ani de existenţă. Coord.: Gheorghe Dumitraşcu, Petre Cichirdan. Tip. S.C. Conphys S.R.L. (Rm.Vâlcea). CPB

2007, iulie, 15. Râmnicu-Vâlcea: apare Public. Ziar de mică şi mare publicitate, informaţie şi divertisment. Subtitlu schimbat: “Ziar de informaţie, actualitate şi divertisment”. Editat de S.C. Art Media S.R.L., director: Dragoş Comănescu, editori: Petre Cichirdan, Gheorghe Sporiş, Alina Popescu, Iulia Maria Smeu, Alexandru Marinescu. 16 p, fără periodicitate (nr.2, 15-30 septembrie 2007), format 30 x 21, distribuit gratuit. Ed. online: www.publiconline.ro. CPB

2007, septembrie. Râmnicu-Vâlcea: apare Biblioteca vâlceană. Revistă de cultură a Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul”. Semestrial, 48 p, format 29 x 21.

2007, septembrie, 17-23. Râmnicu-Vâlcea: apare Eurovâlcea magazin. Săptămânal de atitudine. Cu sloganul: “Europa mai aproape de voi”. 16 p, 42 x 29. Are şi o variantă electronică: Eurovâlcea online. Publicaţie independentă. Editată de S.C. Quin Nill C S.R.L. Red. şef: Francisc Szöcs, red.: Ileana Silvia Catană, Claudiu Nicolae, Romeo Drăguşin, Magdalena Butucea, Raluca Mincea, Iana Mihai. Secr. de red.: Doriana Ionescu. Are corespondenţi în ţară, dar şi în Spania (Caia Manuela) şi Italia (Ferer Magdo). CPB

2007, noiembrie, 19. Râmnicu-Vâlcea: apare Jurnal vâlcean. Săptămânal incomod. Editat de S.C. First Media S.R.L. Full-color, 16 p (ulterior 12 p), format 42 x 29, nr. 50 bani. Dir. general: Nicoleta Chera. Red. şef: Dana Nedescu (din 2009: Sergiu Mir).. Red.: Alina Pârvu (iniţial, secr. gral. de red.), Lavinia Stoian, Diana Mihăilă, Cristiana Simean, Bogdan Nicula. Adresa: Calea lui Traian nr. 125 (Rm.Vâlcea). Var. online: www. jurnalvalcean.ro. Tip. S.C. Petras S.R.L. (Rm.Vâlcea). CPB

■ ■ ■      [2007, decembrie]. Râmnicu-Vâlcea: apare Educatorul. Revista învăţământului preuniversitar Sub egida Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea – Casa Corpului Didactic. 96 p, format 29 x 20,5. Dir. onorific: prof. univ. dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti, Universitatea “Spiru Haret”, Râmnicu-Vâlcea, dir. Gen.: prof. drd. Alina-Nicoleta Veţeleanu, Colegiul Naţional de Informatică “Matei Basarab” Râmnicu-Vâlcea, directori: prof. Gheorghe Ciucă, insp. gen., prof. Florin Dorian Zmeureanu, insp. gen. adj., prof. Gheorghe Stanciu, insp. gen. adj. – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea, consilier ştiinţific: lect. Univ. dr. Ion Predescu, red.şef: înv. Paul Dumitrescu, I. Ş. J. Vâlcea, red. şef adjuncţi: prof. Ştefan Smărăndoiu, inspector coordonator Centrul de Excelenţă, şi prof. Marinela Dănilă, dir. Casa Corpului Didactic, secr. gen. de red.: învăţător Adrian Veţeleanu, dir. Editura/Tipografia “Offsetcolor” Rm.Vâlcea, care va tipări publicaţia. Într-un  cuvânt de început se dă de înţeles că revista este o continuare a celei apărute în 2001, numai că, de data aceasta, deşi rămâne “o publicaţie de informare şi cultură didactică a cadrelor din învăţământul preuniversitar vâlcean”, âşi propune să dezbată în paginile sale “toată gama învăţănântului vâlcean – începând cu preşcolarii şi terminând cu liceul”.